Copiii părinţilor alpinişti. Riscuri şi responsabilităţi, Geta şi Erik

Sâmbătă dimineaţa, dinspre Bucureşti spre Sibiu, fără să-mi propun, ocolind Braşovul, am virat stânga şi am luat-o spre Râşnov. Un drum plin cu gropi, dar un peisaj frumos de iarnă, lăsând în dreapta şi în stânga o pădure de brazi acoperită cu zăpadă. Acolo, la Râşnov, este locul unde câţiva copii şi părinţi iubesc enorm muntele şi, cu resurse modeste, se pregătesc pentru a cuceri cele mai înalte vârfuri din lume.
" Nu, nu voi cădea în tabăra acuzatorilor. Părinţii celor doi copii au deja suferinţa, trauma infinită şi regretele pierderii definite a iubirii lor. Cu ce drept noi, de pe margine, să aruncăm cu pietre? " Pai li s-a deschis dosar Penal. Pentru ca astea sunt legile psihologie occidentale: de ce sa moara doar 2 copii din ateismul parintilor. Mai bine sa fie distrusi si parintii ca sa fie cat mai multi pe acelasi drum.
Bai nene, esti dus... ce-are ateismul cu prefectura in discutia asta? Lasa-ne, cauta-ti de Rusia ta!
MadWolf '" ce-are ateismul cu prefectura in discutia asta? " Pai cum s-a produs avalansa tocmai cand niste atei se plimbau pe dedesupt? Nu pentru ca erau atei? Cati n-au mai mers pe munti si nu s-a produs nicio avalansa?