Utilajele Aedificia Carpati au intrat in Monumentul Eroilor Comunisti din Parcul Carol

Utilajele firmei Aedificia Carpati au intrat ieri dimineata in Monumentul Eroilor Comunisti din Parcul Carol. Vreo 30 de bucuresteni, activisti civic sau simpli locatari din zona, s-au si adunat acolo


Utilajele firmei Aedificia Carpati au intrat ieri dimineata in Monumentul Eroilor Comunisti din Parcul Carol. Vreo 30 de bucuresteni, activisti civic sau simpli locatari din zona, s-au si adunat acolo si au inceput sa protesteze, insa sansele lor de succes par minime. Autoritatile se arata decise sa rezolve treaba asta in viteza, acoperindu-se cat se poate de bine cu hartii. Tine minte de parca ar fi fost ieri: era 29 decembrie 1963. Un ger cumplit. Era eleva la scoala medie de horticultura, faceau practica si i-au adus pe toti in Parcul Carol, sa curete gheata de pe alei. A doua zi, de Ziua Republicii, venea Gheorghiu Dej cu toata suita de partid ca sa inaugureze ceea ce se numea atunci Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea Poporului si a Patriei, pentru Socialism. "Doamne, ce i-am injurat pentru frigul pe care l-am tras. Si uite ca tot nu vreau sa-l darame, ca e istoria noastra". O lacrima ii curge pe obrazul stang, poate in amintirea frigului de atunci, poate de la frigul de acum, poate din alte cauze. Cornelia Mihail are acum 60 de ani si nici macar nu sta prin preajma parcului. A venit, cu Trabantelul ei, tocmai din Balta Alba ca sa protesteze fata de demolarea mausoleului, a auzit dimineata la radio ca, gata, incepe. Nu e nici ecologista, nici activista civic, se multumeste sa spuna oarecum semet: "Eu sunt opinia publica". Intr-o parte, vreo duzina de muncitori s-au pus pe iarba si si-au desfacut borcanele cu mancare. N-au ei treaba cu protestatarii, altceva ii roade pe ei si-i si spun unuia imbracat mai la costum, care sta in picioare si pare un fel de sef de echipa: "Da' macar se mai maresc un pic salariile?". Demolarea Monumentului Eroilor Comunisti este un episod din serialul "Cum sa incalcam legea prefacandu-ne ca o respectam". A fost precedata de trei hotarari de guvern, contradictorii intre ele si pe care nu le poti pricepe decat cu creionul in mana, ca sa vezi cine ce administreaza acolo. A urmat o a patra, care le-a anulat pe toate celelalte, a dat monumentul la RAAPPS, terenul la Biserica, a pus la bataie, pentru demolare, 1,5 milioane de dolari de la buget si a stabilit, cam pe furis, si firma ce urma sa demoleze mausoleul. Mai ramasese o singura problema: mausoleul era monument istoric, nu putea fi demolat decat cu aprobare de la Basescu, insa Basescu a zis nu. Problema a rezolvat-o rapid ministrul Culturii, Razvan Theodorescu: la patru zile dupa ultima hotarare de guvern, a emis un ordin prin care a declasificat mausoleul, adica a decretat ca nu mai e un monument istoric. In acest caz, aprobarea o putea da si primarul de sector, Mihalache de la 4, si aici chiar ca n-a mai fost o problema. Pe platforma de granit negru din jurul arcadelor, directorul adjunct de la RAAPPS, Vladimir Sommer, explica doct cum vor decurge lucrarile: "Placile vor fi demontate cu grija si depozitate. Cele aplicate uscat pot fi recuperate integral, iar din cele aplicate pe ud, cum se spune, speram sa recuperam cat mai multe". Il contrazice, ceva mai incolo, arhitecta Irina Popovici, venita si ea sa protesteze: "N-au planuri, n-au nimic, nu vor decat sa-l demoleze. Un asa monument nu se poate recupera ca sa-l pui in alta parte, se vor distruge toate placile, ca doar stiu cum s-a lucrat". Femeia stie, intr-adevar, ce spune: Irina Popovici este printre putinii arhitecti ramasi in viata dintre cei care au lucrat la acest monument acum mai bine de 40 de ani. Batrana e foc de suparare, era la un pas sa se ia la bataie cu jandarmii trimisi sa pastreze ordinea. La intrarea dinspre Calea Serban Voda, grupul de protestatari sta adunat in jurul unui banner pe care scrie "Salvati Parcul Carol". Dimineata, i-a luat Politia la rost, cand au vrut sa blocheze intrarea utilajelor. "Ne-au cerut buletinele. Nu-l aveam la mine si le-am zis cum ma cheama. M-au verificat prin statie, asa, la intimidare" - se otaraste o femeie. Din cand in cand, revoltatii fluiera din tignale si flutura in aer brosuri cu Constitutia. Liderul lor e Remus Cernea, directorul asociatiei "Solidaritatea pentru libertatea de constiinta". Omul spune ca vor protesta in continuare, dar nu se vor multumi doar sa agite pancarte si sa sufle in tignale. Incepand de sambata, in fiecare zi dupa ora patru dupa-amiaza, vor sa aduca in jurul santierului artisti de toate felurile, pictori, muzicieni, actori, pe care sa-i puna sa se produca in public. "Gardul pe care il fac astia acum ar fi numai bun pentru atarnat picturi", remarca Domnica Macri, membra a asociatiei, insa Remus Cernea e convins ca lupta cea grea se va da, pana la urma, in Justitie. Monumentul e deocamdata in picioare. Muncitorii abia au inceput organizarea de santier, adica au pus de-un gard metalic, verde, care sa imprejmuiasca locul. Daca lasi la o parte gardul si macaraua si zarva muncitorilor, si mai ales daca te departezi un pic si te uiti de pe esplanada ce urca spre monument, ai impresia ca arhitectii aia de acum 40 de ani au facut, totusi, o treaba buna. A fost un monument frumos.
Presedintele Iliescu despre Catedrala Mantuirii Neamului:
"Nu e o chestie de discutat in Piata Matache"
Presedintele Ion Iliescu a declarat, ieri, ca a receptat mesajul si argumentele Asociatiei Arhitectilor impotriva amplasarii Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol. Seful statului a precizat ca o sa se gaseasca calea corecta privind amplasarea catedralei. "Imi pare rau ca aceasta chestiune a devenit obiect de disputa politica. Aceasta nu e o chestie de discutat in Piata Matache, nu tine de referendum si de consultare populara. Tine de cunostinte si de expertiza tehnica si de specialitate. Nu cred ca trebuie sa ne jucam cu asemenea chestii. E pacat si pentru Biserica sa fie angrenata intr-o asemenea discutie cu tenta politica si electorala", a mai spus Ion Iliescu.