Ştiu că s-ar fi cuvenit să tac, asemeni lui Hristos în faţa lui Pilat. Dar eu nu am încă trei ani de blog, aşa că puţină apologie nu strică nimănui.

Un pustnic (pe care culmea, domnul Voicu îi apreciază în calomnia debitată la TV, pentru audienţă) a mărturisit în Pateric o viziune a unei adunări de diavoli. Cu adaptarea de rigoare, o redau aici:

"Un fel de CA (consiliu de administraţie) al Iadului s-a întâlnit pentru a spori producţia de suflete decăzute. 

Satan a luat cuvântul: Să auzim planuri şi proiecte!

Imediat, un tânăr drac, dornic de promovare, a sărit de pe scaun şi a spus repezit:

La departamentul meu e simplu. Îi învăţăm pe oameni că nu exista Rai sau Iad, nu tu înger bun sau rău, iar de  Dumnezeu şi sfinţi nici nu se pune problema. Deviza unică este: Biserica spune baliverne.

Buun, a zis Tartorul Iadului. Mai departe, ce mai avem?

Atunci, un drac matur, dornic şi el de promovare dar având experienţa unor promovări anterioare, a zis:

Dracilor (nu dragilor, că noi nu ne iubim). Planul colegului e bunicel, dar eu am unul mai bun. Departamentul nostru spune că, dimpotrivă, există Rai, Iad, îngeri buni, diavol, Dumnezeu, Biserică, etc. Dar, tehnica noastră este amânarea. Adică învăţăm pe oameni că mai au vreme să ajungă la Biserică. Să-şi trăiască viaţa în plăceri, distracţii şi trufie, că acu e momentul. După care mai vedem. Deci deviza noastră este: Trăieşte-ţi viaţa! Avantajul este că, trăind aşa, se iau cu viaţa şi nu mai apucă să se mântuiască.  

Buuuuun, a hârâit satisfăcut Belzebut. Foarte eficient. Ei, mai are cineva ceva de zis?

Atunci, un drac bătrân, pe care mulţi îl socoteau expirat şi bun de pensionare, a zis cu ochii străfulgerând:

Măi viclenilor, v-aţi pierdut capul de cât succes aţi avut până acu’. Căci nu aţi găsit calea cea mai eficientă. 

Păi care este aceea? au sărit ca arşi de propriul foc membrii CA.

Răspunsul a fost scurt:

Să închidem gura popilor. Dacă Biserica va tăcea, nimeni nu-şi va mai pune vreo problemă dintre cele sfinte, nimeni nu va mai putea să se lămurească, nimeni nu va mai putea afla ceva despre afacerile noastre. Deviza este:  Ignoranţa te face Talpa Iadului.

Păi cum să procedăm? au rămas uimiţi viclenii. Ei au cărţi, istorie, milenii de cultură teologică. Plus ajutorul Celui de Sus,Care este permanent cu ei. 

Simplu, a zis fremătând bătrânul. O parte din preoţi vor cădea la ispitele noastre, aşa că îşi vor discredita propriile predici, de nu-i va mai crede nimeni. Restul, chiar dacă vor predica eficient, nu vor fi auziţi (vorbitul în vânt e totuna cu a nu vorbi, căci nu ia seama nimeni) deoarece oamenii vor fi dezamăgiţi de popii căzuţi şi nu vor crede nimic din predicile şi viaţa celor buni. Iar cărţile şi cultura teologică a 2000 de ani nu vor mai face nici cât o ceapa degerată, pentru că toţi vor zice că aşa ceva nu există decât în cărţi şi în vis,  fiind demne de Evul Mediu întunecat al umanităţii. Iar Cel de Sus nu prea se mai vede din cauza celor de jos. 

În plus, să nu uităm că avem vreo 2000 de ani de experienţă vicleană asupra creştinismului, la care adăugăm şi cealaltă experienţă dobândită până să vină Fiul lui Dumnezeu să ne strice afacerile Iadului. Deci, eu propun să nu ne dezbinăm, ci să ne reunim toate forţele, punând în aplicare toate vicleniile ştiute de noi, iar diavolii cei mai cu experienţă să meargă spre preoţi.

După un moment de tăcere profundă, Lucifer a început a-şi freca gheruţele, a râde şi a chiui: Uraaa, uraa, de 666 ori  uraaa.  Alegem pe moşneag vicepreşedinte al CA şi ne punem serios pe treabă.

Şi de atunci, lupta cu Biserica s-a deschis pe toate fronturile." 

 

Revenind la demnitarul român, voi atrage atenţia, cu deferenţă, asupra circului de principii contradictorii,  pe care îl afişează fără să clipească, cu siguranţa unui jucător de alba-neagra. Asta doar în cazul în care nu este în căutare de capital electoral, folosindu-se de Biserică aşa...ca de o trambulină. Te arunci asupra ei şi hop...ai ajuns mai sus decât puteai singur.

 El, care se declară „creştin practicant”, neînţelegând mai nimic din catehism, a fost născătorul expresiei „pupători de moaşte”, pe care presa tabloidă a preluat-o, jignind credinţa multor oameni. Dacă domnului Voicu nu-i plac principiile BOR,este liber să aleagă altele. Dar să nu se viseze reformator al Duhului Sfânt.

Tot el, afirmă că exista înainte, un ferment ortodox, în poporul laic, adică o chestie serioasă. Pfff, să mori de râs. Clar că nu ştie nici ce e fermentul ortodox, nici laicatul. Probabil a vrut să spună că înainte poporul îşi trăia credinţa în mijlocul Bisericii. Iar acum nu mai este aşa, datorită secularizării. L-aş mai înţelege, căci într-adevăr, înainte poporul îşi ridica biserici, acu ţipă că facem Catedrala Neamului, ca şi cum nu ar fi a lui. În fine…ce să te înţelegi cu un popor semidoct, dar cu gură mare ?! Care se comportă şi haotic: când admiră catedralele măreţe ale Occidentului sau alte construcţii identitare ale altor popoare, când spune că suntem un popor fără identitate şi valori, la care nu ai ce admira.

 Apoi, bazându-se pe ignoranţa celor ce stau să-l asculte, demnitarul comite gafa de a spune că Biserica a ajuns un fel de afacere. Domnia sa nu sesizează diferenţa între afacere, ca mod de viaţă curent al capitalismului (în care totul devine, uzual, afacere), şi donaţiile din care cultele se întreţin. Măcar dacă ar fi deosebit profitul privat, care se duce, de regulă în străinătate, sărăcind poporul, şi aşa-zisul profit al Bisericii, care se regăseşte în binefacerile aduse poporului. Dar nu o să vezi asemenea binefaceri recunoscute de un popor sălbatic, care, când vrei să-l catehizezi, se zbate ca o fiară prinsă în laţ.

Şi mai este ceva. Demnitarul acuză Biserica de ţinere a poporului în orbire spirituală.Ce fel de creştin practicant o fi ( am înţeles că se şi spovedeşte), dacă el nu are încredere în Adevărul,Calea şi Viaţa Bisericii? E dreptul lui să creadă ce doreşte, desigur, dar contradicţia este prea mare, pentru a o trece cu vederea. Dacă domnia sa este un evoluat spiritual, unde a evoluat? În Biserică sau în afara ei?

În opinia mea, genul acesta de manipulare, mult practicată de o parte a mass-media în ultima vreme, este fitilul la capătul căruia se află dinamita sărăciei, pe care distinşii politicieni au poleit-o cu discursuri cât mai demagogice. Căci unui popor sărac şi slab catehizat îi aprinzi lesne fitilul mâniei oarbe prin manipularea unei presupuse opulenţe a Bisericii, plecând de la nişte cazuri total izolate sau neclarificate suficient (de ex. circulă pe net o poză cu un mitropolit grec lângă un Mercedes, despre care se afirmă mincinos că ar fi al lui, când, în realitate, este vorba de o delegaţie în vizită oficială condusă la un hotel cu o maşină de protocol). Efectul devastator al dinamintei va fi însă aruncarea în aer a poporului, cu totul. Şi aici, România este deja pe un butoi de pulbere (bine umplut de alţii), cu nervii întinşi la maxim, şi cu sfatul aiuritor al BNR că „va trebui să ne învăţăm pe viitor cu bani puţini”. Semn clar al sărăcirii accelerate a acestui neam. Ghici, de către cine oare ?! Şi banii unde s-or fi dus?

Probabil că cei trei preoţi pe care domnul Voicu îi cunoaşte, ori nu au fost întrebaţi de dânsul cu privire la aspectele elementare ale catehismului, ori nu au ştiut să-i răspundă, din moment de l-am tot văzut interpretând manele duhovniceşti.  

Îl asigur însă, cu cordialitate, că mai sunt destui preoţi care, întrebaţi cuviincios despre nelămuririle domniei sale, îi vor răspunde în mod cuvenit.  

  Acum, este o realitate că orice pădure mai are uscături, inclusiv a noastră,a preoţilor. Dar pentru a o curăţa, nu dai foc la toată pădurea.

Restul…e lăutărie spirituală.