Românii aşteaptă îmbunătăţirea calităţii vieţii şi locuri de muncă de la UE

Reprezentanţa Comisiei Europene în România a lansat, marţi, Eurobarmetrul Standard 78, o cercetare sociologică ce măsoară percepţiile opiniei publice din statele Europene. Raportul a relevat faptul că majoritatea românilor (51%) se simt cetăţeni europeni şi, drept urmare, au aşteptări de la instituţiile europene, în primul rând în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă.

Preşedintele reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu, a explicat, în cadrul conferinţei de lansare a Eurobarometrului Standard 78, că cercetarea în rândurile cetăţenilor din statele membre UE s-a axat pe aşteptările pe care le au aceştia de la Uniunea Europeană, dar şi pe un palier identitar, cercetarea reuşind să determine câţi dintre cetăţenii statelor europene se simt „cetăţeni europeni”. Acelaşi studiu a relevat că cea mai importantă sursă de informare despre instituţiile şi mecanismele europene rămâne mass-media, în România mijlocul prinicipal de informare fiind televiziunea (97% dintre români uitându-se săptămânal la televizor). 

Nicolae Idu a explicat că rezultatele Eurobarometrului Standard 78 arată că România se încadrează tot mai mult în tiparul ţărilor europene, nu neapărat euroentuziastă, dată fiind situaţia economică din Europa, dar conectată la toate realităţile europene. 

Românii aşteaptă locuri de muncă de la UE

În ceea ce priveşte aşteptările românilor de la Uniunea Europeană, Eurobarometrul a scos la iveală faptul că cei mai mulţi dintre aceştia (26%) şi-ar dori îmbunătăţirea calităţii vieţii, spre deosebire de 12% care este media europeană a celor care aşteaptă acelaşi lucru de la UE. Românii aşteaptă de la Europa şi crearea locurilor de muncă (19%), cu aproape 4% mai mult decât media europeană. Celelalte aşteptări ale românilor se situează sub media Uniunii Europene. Astfel, dacă 12% dintre cetăţenii celorlalte state aşteaptă de la UE să creeze un climat de solidaritate şi cooperare între state, doar 7% dintre români au această aşteptare de la instituţiile europene.

Românii, mai mult eurosceptici decât euroentuziaşti

La întrebarea „În ce măsură vă simţiţi cetăţean al UE?”, românii au răspuns în proporţie de 51% că au sentimententul de apartenenţă la Europa, însă procentul este cu 12% mai mic decât media europeană. Încrederea românilor în direcţia urmată de Uniunea Europeană a crescut cu 5 procente faţă de anul 2011, acesta fiind un trend ascendent în condiţiile în care în perioada 2010 - 2011 încrederea românilor în UE a scăzut 14 procente (de la 60% la 46%). În pofida aceste creşteri, românii sunt mai aproape de ţările eurosceptice ca nivel de identificare cu valorile europene.

Cetăţenii care se simt cel mai mult europeni provin din Luxemburg (87%) şi Finlanda (78%). La polul opus, cetăţenii eurosceptici sunt cei din Marea Britanie (48%), Bulgaria (47%) şi Grecia (46%).

Daniela Ionescu, realizatorul studiului la nivel naţional, a explicat că există o legătură foarte strânsă între creşterea puterii de cumpărare şi întărirea sentimentului de apartenenţă la setul de valori europene. Astfel, statele care au depăşit criza economică sau care au înregistrat creşteri la nivelul puterii de cumpărare, au mai mare încredere în proiectul european, decât statele care au fost direct afectate de criza economică. Marea Britanie şi Grecia sunt ţările cunoscute ca fiind cele mai nemulţumite sau nesatisfăcute de soluţiile propuse la nivel european, se arată în raportul detaliat realizat de reprezentanţa Comisiei Europene în România.

În viziunea românilor, cele mai importante realizări ale Uniunii Europene sunt libera circulaţie a cetăţenilor (62% dintre români au listat această realizare), pacea între statele europene (50%) şi nivelul bunăstării sociale (31%). Puternic corelat cu cifrele de mai sus, drepturile despre care românii doresc să fie informaţi sunt cel de a putea munci (51%) şi de a beneficia de serviciile de asistenţă medicală într-un alt stat membru UE. 35% dintre români îşi cunosc drepturile de cetăţean european, iar 67% şi-au exprimat interesul pentru obţinerea unor informaţii suplimentare despre cetăţenia europeană.

Românii sunt interesaţi de Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE)

În ultimii ani, conceptul de societate civilă europeană a câştigat în popularitate atrăgând după sine o dezvoltare a unui discurs şi o întrărire a dialogului între instituţiile europene. Iniţiativa Cetăţenească Europeană este un mecanism de consultare publică structurată care oferă posibilitatea de a influenţa agenda politică a Uniunii. 23% dintre români au afirmat că ar face uz de această iniţiativă, în primul rând în domeniul ocupării forţei de muncă (58%), dar şi în domeniul educaţiei (39%) sau în domeniul pensiilor (37%).

Preşedintele reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu, a subliniat că trebuie să ţinem cont că cetăţenii nu sunt specialişti în afaceri europene şi nici nu sunt interesaţi de toate mecanismele europene, ci doar de acele pârghii pe care el le poate folosi direct.

Cetăţeanul nu este angajat la departamentul de afaceri europene şi nici nu este funcţionar la Comisia Europeană, aşa că e firesc să îl intereseze acele domenii profesionale sau sociale care îl privesc direct Nicole Idu, preşedintele reprezentanţei CE în România

Televizorul este principalul mijloc de informare a românilor

15% dintre românii participanţi la studiu consideră că sunt bine informaţi cu privire la chestiunile europene, în timp ce media europeană este de 22%. Cetăţenii europeni care se consideră cel mai bine informaţi provin din Lituania (56%), Malta (45%) şi din Polonia (37%).

Principala sursă de informare a românilor este televizorul, 97% dintre români menţionând că se uită cel puţin o dată pe săptămână la emisiuni TV. La o diferenţă semnificativă, urmează radioul (64%) şi ziarele (64%). Internetul este accesat de 43% dintre români, în timp ce doar 28% folosesc reţelele de socializare.  

Studiul a fost realizat în România în perioada 2 noiembrie 2012 – 18 noiembrie 2012, pe un eşantion de 1.014 persoane. Marja de eroare este de ± 3% pentru un nivel de încredere de 95%.