Se numeşte Andrei Marga şi se comportă precum culturnicii anilor '50. Instalat de o lună la cârma Institutului Cultural Român, a dat deja numeroase dovezi ale viziunii sale reformatoare.

Este deja celebră povestea cu caloriferul pe post de „agent cultural" al României în lume. Ridicolul acestei propuneri este depăşit doar de grotescul unor documente emise de ICR sub preşedinţia lui Marga. De exemplu, „Notificarea privind consolidarea Institutelor Culturale Române din exterior", în care se pune în vedere că „o îndatorire permanentă a personalului ICR este depistarea clişeelor denigratoare şi a comentariilor tendenţioase la adresa României".

Dar dl Marga nu se potoleşte. Într-un interviu acordat revistei „Observator Cultural", indică şi câteva nume de scriitori care ar trebui traduşi în străinătate pe banii ICR: Augustin Buzura, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Mai mult, avansează pe un teren periculos, care arată modul discreţionar în care sunt alocate subvenţiile: „După părerea mea, în listă (pentru Salon du Livre, Paris, 2013 - nota red.) era bine să intre şi istoria, şi exegeza literară din România. Era bine să se vadă mai bine romanul românesc. Vă dau un exemplu: Eugen Simion a publicat în româneşte o carte, «Tânărul Eugen Ionescu». O astfel de carte, la Paris, poate avea un mare succes. Am dat imediat dispoziţie să înceapă traducerea".

Brrrrr! Acest „am dat imediat dispoziţie să înceapă traducerea" este un autodenunţ magistral, care arată gândirea de tip Leonte Răutu a activistului Andrei Marga. Mecanismul firesc este cu totul altul: editurile străine îşi aleg titlurile pe care vor să le publice şi se adresează ICR pentru subvenţionarea traducerii. Or, dl Marga „dă dispoziţie" că trebuie tradusă cutare sau cutare carte... Dacă francezii chiar îşi doresc volumul lui Eugen Simion, îl nominalizează ei, nu aşteaptă să le fie băgat pe gât de către un politruc de la Bucureşti!

Dar dl Marga nu este priceput doar la cultură, ci şi la chestiuni bugetare. Atât de priceput e, încât, în plină criză, i-a trecut prin cap să umfle organigrama ICR cu încă 33 de posturi! Nu-i ajung cele deja existente pentru a-şi plasa tot felul de tovarăşi şi tovărăşiţe, inclusiv femei de serviciu ridicate la rang de directoare. Nu-i este suficient să-i dea afară pe toţi oamenii lui Patapievici, trebuie să mai inventeze 33 de joburi pentru a satisface poftele diverselor clientele (personală, de partid, de alianţă etc.).

Din fericire, la Ministerul Finanţelor Publice se află un om cu minţile la el. Şi, în orice caz, mult mai responsabil decât lunaticul Marga. Se numeşte Florin Georgescu şi arată că nu degeaba a lucrat atâţia ani la Banca Naţională, lângă Mugur Isărescu. Răspunsul domnului Georgescu la solicitarea domnului Marga, prin adresa nr. 366.471 / 09.10.2012, este ferm şi ridiculizant.

Domnului Andrei Marga, preşedinte Institutul Cultural Român

La adresa dumneavoastră nr. 14630 / 2012, prin care solicitaţi suplimentarea bugetului Institutului Cultural Român pe anul 2012 cu suma de 1.676 mii lei, vă comunicăm următoarele:

Referitor la solicitarea de finanţare în anul 2012 a unui număr suplimentar de 33 de posturi, supunem atenţiei dvs. faptul că, în cadrul acordurilor de împrumut încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, autorităţile române au reafirmat angajamentul de menţinere a unui control strâns al cheltuielilor bugetare, prin promovarea unor politici bugetare prudente, inclusiv continuarea reducerii numărului de angajaţi din sectorul public, care să permită respectarea plafoanelor cheltuielilor totale şi al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, în vederea atingerii ţintelor de deficit stabilite pentru acest an.

Prin urmare, pentru a se evita aprobarea de măsuri care contravin acestei politici, considerăm că este responsabilitatea fiecărei instituţii de a realiza o analiză riguroasă a necesarului de personal, astfel încât să nu conducă la majorarea numărului posturilor ocupate din sectorul bugetar."

Aşadar, pas! În afara celor 33 de posturi, Andrei Marga a solicitat şi suplimentarea cu 676.000 de lei a subvenţiei alocate ICR de la bugetul de stat. Tot fără succes. Florin Georgescu îl expediază la „o ulterioară rectificare bugetară" şi îl trimite „la produs": „Vă propunem să analizaţi şi posibilitatea creşterii gradului de finanţare a cheltuielilor ICR din veniturile proprii, realizate potrivit legii".

În dialogul cu ministrul de Finanţe, Andrei Marga se comportă ca un ageamiu care n-a auzit în viaţa lui de constrângeri bugetare. Or, actualul preşedinte al ICR a fost coleg cu Florin Georgescu, în Guvernul României, până spre sfârşitul verii. A ocupat ditamai funcţia de ministru de Externe. E drept că şi acolo a făcut prăpăd, orchestrând jocuri murdare, cheltuind banii anapoda şi angajând în funcţii-cheie beizadele precum Dan Petre, fiul agitatei doamne Zoe Petre.

Dacă la Externe s-a putut, de ce să nu se poată şi la ICR? În fond, mai sunt multe de distrus în ţara asta. Iar dl Marga chiar pare pus pe treabă.

Grigore Cartianu este director editorial "Adevărul"