Cum acţionează în organism vaccinurile anti-COVID care vor ieşi curând pe piaţă

Cum acţionează în organism vaccinurile anti-COVID care vor ieşi curând pe piaţă

Vaccinul anti-COVID anunţat de companiile Pfizer-BioNTech are la bază o tehnologie inovatoare Foto: shutterstock

După acordurile de aprovizionare semnate de UE cu giganţi farmaceutici precum AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson pentru potenţialele lor vaccinuri împotriva COVID-19, Comisia Europeană a anunţat că a semnat un contract şi cu Pfizer-BioNTech pentru cumpărarea a 300 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, acesta fiind considerat de către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca fiind „cel mai promiţător vaccin de până acum”.

Ştiri pe aceeaşi temă

 „Un vaccin sigur şi eficient este cea mai bună şansă de a învinge coronavirusul şi de a ne întoarce la viaţa noastră normală. În ultimele luni, Comisia Europeană a lucrat neobosit pentru a asigura doze de potenţiale vaccinuri”, a declarat şefa Comisiei Europene.

Acesta este al patrulea contract cu o companie farmaceutică pentru a cumpăra vaccinuri şi vor veni mai multe, a adăugat oficialul european. 
 
Vaccin în premieră 
 
Vaccinul anti-COVID anunţat de companiile Pfizer-BioNTech are la bază o tehnologie inovatoare care a fost utilizată şi de alte două firme farmaceutice angajate în găsirea unui ser salvator care să pună capăt pandemiei – Curevac, Germania, şi Moderna, SUA.
 
Toate cele trei vaccinuri au la bază aşa-numitul ARN mesager. O tehnologie pe bază de ARN viral, adică pe bază de material genetic, nu a mai fost folosită până acum la fabricarea niciunui vaccin, însă a fost impusă de necesitatea de a obţine cât mai repede un ser eficient şi, în plus, este considerată sigură de către vaccinologi.
 
„Tehnologia de dezvoltare a vaccinurilor bazată pe ARN mesager diferă total de mijloacele tradiţionale, care presupun producerea unui vaccin care conţine fragmente virale, un virus mort sau un virus atenuat. Ca să facem o comparaţie: ARN mesager funcţionează ca un software, pe când vaccinurile obţinute prin metodele clasice ar putea fi încadrate în categoria hardware. Un astfel de vaccin bazat pe ARN mesager conţine informaţia genetică necesară pentru a sintetiza şi reproduce, în organismul uman, formaţiunile antigenice specifice virusului. Ele vor determina răspunsul sistemului imunitar, adică producerea de anticorpi împotriva SARS-CoV-2”, a explicat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului Pentru Inovaţie în Medicină.
 
Dacă aceste vaccinuri aflate în stadii avansate de dezvoltare clinică vor fi aprobate de organismele de specialitate europene, vom asista la o premieră în materie. Prin comparaţie, vaccinul de la AstraZeneca, realizat împreună cu specialiştii de la Oxford, este unul bazat pe virus inactivat. Odată introdus în organism, declanşează un semnal care stimulează producerea de anticorpi capabili să identifice şi să anihileze noul coronavirus. Ambele vaccinuri sunt gândite pentru a fi administrate în două doze.
 
Peste un milion de doze vor ajunge în România, în prima fază Preşedintele Klaus Iohannis declara în urmă cu câteva zile că vaccinul anti-COVID va ajunge în România în primul trimestrul al anului viitor. Preşedintele mai preciza că România este parte a acordurilor încheiate de Comisia Europeană pentru un vaccin împotriva noului coronavirus, atunci când acesta va fi disponibil. România va beneficia de 10 milioane de doze de vaccin.  Din cauza cererii mari, cantitatea de vaccin va fi livrată în tranşe. „Când va fi disponibil vaccinul, toate statele membre vor primi cota din prima tranşă”, a explicat Iohannis. 
 
Prima tranşă de vaccin va fi de 30 de milioane de doze la nivel european, din care României îi va reveni 4%, adică 1.290 de milioane de doze, potrivit declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările