„Ţara lui Andrei“: România de vis

În 2009, compania OMV Petrom punea bazele celui mai mare program de responsabilitate socială din România ultimilor ani. Şase ani mai târziu, la momentul bilanţului, avem şi multe dovezi a ceea ce, odată, părea imposibil: ideile şi afacerile bune pot da o mână de ajutor comunităţilor defavorizate

România, anul 2009. La televizor, la radio şi în mass-media, românii aud, pentru prima dată, despre „Ţara lui Andrei“. O altfel de ţară, una care să arate şi să funcţioneze aşa cum ne-am dori cu toţii să se întâmple în locul unde trăim.

La acel moment, compania OMV Petrom delimita clar obiectivul acestei noi comunităţi: apariţia unor proiecte care să inspire românii să intre în acţiune şi să-şi schimbe viaţa în domenii-cheie: crearea de locuri de muncă, acces la educaţie non-formală şi cultivarea spiritului civic. La fel, valorile „Ţării lui Andrei“ au fost prezentate transparent: spiritul civic, spiritul de întreprinzător, educaţia (non-formală) şi inovaţia.

Din 2009 până în 2012, compania OMV Petrom a delimitat cele patru zone ale „Ţării lui Andrei“. S-a întrebat, mai întâi, „unde trăim?“. Şi astfel a apărut preocuparea pentru problemele de mediu şi rezolvarea acestora: activităţi de plantare cu accent pe protejarea comunităţilor în faţa condiţiilor meteo extreme – zăpezi masive sau alunecări de teren. A doua întrebare a fost una ţintită spre viitor: „cum trăim şi ce putem face pentru a trăi mai bine?“. De aici a apărut preocuparea pentru dezvoltarea comunitară, susţinută prin finanţarea iniţiativelor care rezolvă o problemă sau răspund la o nevoie a comunităţilor. A treia componentă a „Ţării lui Andrei“ s-a legat, din nou privind spre anii ce vor urma, de educaţie. În „Ţara lui Andrei“, la putere au fost activităţile de educaţie nonformală şi dezvoltare personală, concepute pentru a facilita învăţarea prin joc şi joacă şi a dezvolta spiritul de iniţiativă al elevilor, dar şi al profesorilor. În fine, o a patra întrebare a abordat condiţiile de viaţă ale oamenilor. Implicarea în sănătate a făcut ca peste jumătate din populaţia României să se bucure de acces la servicii medicale de urgenţă, prin reţeaua de telemedicină la care OMV Petrom şi-a adus contribuţia în programul „Acces la Viaţă“. În plus, prin acelaşi proiect, în faţa românilor au ajuns poveştile de succes a peste 1.600 de medici din ţară, toate reunite în campania „Doctore, eşti un erou!“.

La 4 ani de la delimitarea graniţelor „Ţării lui Andrei“, în 2013, compania OMV Petrom trecea la următorul pas. În limbaj oficial, acesta s-a numit „reînnoirea promisiunii de a contribui la construcţia unei ţări mai bune în fiecare zi“. În plan practic, s-a legat de la ceea ce contează cel mai mult: nevoia de locuri de muncă, nevoia de soluţii care să aducă venituri.

În acelaşi timp, OMV Petrom introducea, la acel moment, o idee complet necunoscută unor cetăţeni, obişnuiţi până atunci să aştepte ca autorităţile să le rezolve problemele: „afacerile sociale“. Sintagma, desprinsă din lucrările lui Muhammad Yunus, câştigător al Premiului Nobel pentru Pace, în 2006, desemnează un model care funcţionează ca orice altă afacere: un produs sau un serviciu cu valoare pentru respectivul client este vândut, iar pentru acesta se plăteşte un preţ. Produsul sau modul de producţie / livrare, contribuie în mod direct la rezolvarea unei probleme sociale.

Aici, în acest traseu, dinspre preţ, spre rezolvarea unei probleme a comunităţii locale, fie că vorbim despre persoane aflate în dificultate, despre persoane care trăiesc în condiţii de sărăcie sau în zone fără perspective de dezvoltare, îşi găseşte sursa unul dintre cele mai de succes programe din istoria recentă a României. Conceput ca ilustrare a valorilor unei ţări ideale, „Fabricat în Ţara lui Andrei“ a devenit cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, cu finanţări în valoare totală de până la 350.000 de euro. .

Despre afacerile sociale

În 2013, când „Fabricat în Ţara lui Andrei“ a luat naştere, întregul concept de „afaceri sociale“ era, cel mult, o curiozitate în spaţiul românesc.

Nu era pentru prima oară când o idee de pionierat social se izbea de realitatea cruntă a lumii din jur. În 2009, când „Ţara lui Andrei“ era lansată, societatea era una profund divizată, abia ieşită din primul val al unei crize economice teribile. Conceptul de „solidaritate“ părea unul complet străin. Oamenii se prezentau antitetic în raport cu alţii, grupuri sociale se revendicau după valori mai mult sau mai puţin cuantificabile. Distincţia „clasa de mijloc – asistaţii sociali“ era unul dintre subiectele preferate ale discursurilor oficiale. Regiunile României erau separate de diferenţe economice şi structurale uriaşe, iar sistemul de creditare părea îngheţat sau îngropat de neplata datoriilor.

Nici în 2013, situaţia nu părea mai grozavă, dar ideile „plantate“ în urmă cu 6 ani, odată cu lansarea „Ţării lui Andrei“ începuseră să dea rezultate. Un îndemn îşi găsea ecou printre cetăţeni: oamenii trebuie să înveţe să se descurce şi singuri, să găsească soluţii la problemele din jurul lor. În jurul acestui motto informal, OMV Petrom lansa, în parteneriat cu Fundatia

NESsT, în 2013, „Fabricat în Ţara lui Andrei“, cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, un proiect menit să ilustreze şi să ducă mai departe ideile anunţate în

„Ţara lui Andrei“.

Teoretic, la acel moment, terenul pentru „afaceri sociale“ nu era cel mai prielnic. Deşi nu există statistici referitoare la numărul şi impactul afacerilor sociale din România, Atlasul Economiei Sociale, realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, consemna, în 2011, peste 25.000 de organizaţii active în economia socială care generau venituri de 1,5 miliarde de euro.

Ceea ce ajunge cu greu la oameni este faptul că, prin însuşi modelul lor de business, afacerile sociale îmbunătăţesc condiţiile de viaţă ale persoanelor vulnerabile, reducând numărul celor asistaţi social şi transformându-i în actori activi pe piaţa muncii. Ei devin contributori la bugetul de stat, motiv pentru care autorităţile – mai exact, Ministerul Muncii şi agenţiile pentru IMM-uri – încearcă să reglementeze domeniul prin Legea Economiei Sociale.

Un răspuns pe măsură

Românii au răspuns foarte bine la provocarea lansată de OMV Petrom, propunând 512 idei de afaceri. Dintre acestea, 20 au ajuns în finala competiţiei „Fabricat în Ţara lui Andrei“. În perioada martie-octombrie 2013, finaliştii au parcurs o serie intensă de sesiuni de pregătire şi ateliere de lucru, fiecare detaliind teme esenţiale pentru crearea unei afaceri sociale de succes şi au realizat studii de fezabilitate şi studii de piaţă pentru ideile lor de afaceri.

La final, un comitet de investiţie compus din experţi şi condus de Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom, a selectat cele 10 afaceri sociale care au primit, fiecare, câte 32.000 de euro pentru iniţierea afacerii. La baza selecţiei au stat trei principii. Mai întâi, sustenabilitatea afacerii sociale şi impactul în comunitate (să angajeze persoane din comunitate, să le faciliteze acestora accesul la venituri suplimentare şi pieţe de desfacere şi să valorifice resursele şi potenţialul comunităţilor), apoi, viabilitatea proiectului şi angajamentul pe termen lung (afacerile sociale câştigătoare trebuie să fie durabile în timp, prin urmare este relevant ca acestea să fie conduse de echipe motivate, creative şi dedicate schimbării durabile în comunităţi).

Afacerile câştigătoare

Pe lângă finanţările în valoare de 32.000 de euro, cei 10 câştigători au beneficiat de consultanţă din partea experţilor „Fabricat în Ţara lui Andrei“, în domenii-cheie pentru antreprenori: management financiar, legislativ, marketing şi distribuţie. Mai mult, trei vicepreşedinti ai OMV Austria îi consiliază pe antreprenorii câştigători şi le oferă schimburi de experienţă cu antreprenori din

Austria care au afaceri similare.

Iată cele 10 afaceri despre care juriul „Fabricat în Ţara lui Andrei“ a considerat că vor avea un impact social vizibil prin locurile de muncă pe care le creează şi vor oferi un model de dezvoltare durabilă pentru comunităţile din întreaga ţară.

1. „Atelier SimpluŞ“. Afacerea socială iniţiată de Loreta Isac, de la Asociaţia Aliat, îşi propune să faciliteze procesul de reinserţie socio-profesională a dependenţilor de alcool şi/sau droguri. Şi asta prin crearea unui atelier în care să fie confecţionate trei categorii de produse textile (jucării personalizate, jucării de serie şi huse pentru laptopuri).

2. „Siguranţă şi confort“. Vicenţia Ana, iniţiatoarea proiectului, îşi propune să valorifice deşeurile rezultate din tăierea şi prelucrarea lemnului prin realizarea unui atelier de producţie de brichete din rumeguş în comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa. Membrii organizaţiei sunt foşti angajaţi din domeniul petrolier sau rude ale acestora şi persoane de etnie romă, cu mulţi membri în gospodărie şi surse de venit reduse.

3. „Păstorul generos“. Proiectul, iniţiat de Daniela Ghencea, presupune înfiinţarea unei stâne tradiţionale în zona Taşbuga, municipiul Moineşti, care va comercializa pe raza judeţului Bacău atât produse lactate tradiţionale de oaie şi capră, cât şi miei vii.

4. „Sănătate Dulce“, iniţiată de  Alin Prunean. Alin îşi propune extinderea ariei de acţiune a afacerii sociale Valea Barcăului în comunităţile Marca şi Suplacu de Barcău prin dezvoltarea unui centru de colectare şi ambalare polen şi venin de albine în comuna Marca.

Alin şi-a propus să aducă beneficii atât pentru comunitate, cât şi pentru localnicii din mediul rural, care, conform statisticilor, reprezintă jumătate din populaţia activă din România.

Mierea lui Alin Prunean a fost inclusă de OMV Petrom în Colecţia „Reuşite Româneşti“ şi se comercializează în staţiile de carburant Petrom.

5. Asociaţia „Habitat pentru umanitate“ şi-a  propus înfiinţarea unei afaceri sociale care va avea ca activitate principală producerea şi comercializarea de dale, borduri, pavele, bolţari, rigole pluviale (de diferite forme, tipuri, dimensiuni). Afacerea socială înfiinţată de Habitat pentru Umanitate are drept scop ajutarea a minim 200 de beneficiari anual. Grupul-ţintă îl reprezintă comunităţile aflate în nevoie deservite de autorităţile publice locale, persoanele fizice sau beneficiari ai ONG-ului.

6. „Cuptorul de pâine Burcioaia“, o afacere socială înfiinţată de Crucea Roşie Vrancea. „Cuptorul de pâine Burcioaia“ va crea trei locuri de muncă în primul an şi va fabrica şi comercializa produse de panificaţie şi patiserie în nordul judeţului Vrancea. Printre obiective se numără distribuirea de apă şi pâine celor 60-80 de persoane vulnerabile din grija filialei Crucea Roşie prin utilizarea unor venituri obţinute din afacerea socială, precum şi donaţii de produse de panificaţie către 50 de familii din Burcioaia de cel puţin trei ori pe an.

7. „Lapte şi brânză de la Băbana“. Viorel Smarand este fermier cu o experienţă de cinci ani în colectarea şi procesarea de lapte şi produse lactate din comuna Băbana, judeţul Argeş, şi în comercializarea de astfel de produse în piaţa din Piteşti. Ideea de afacere socială a apărut atunci când Viorel a observat că localnicii comunei Băbana nu îşi pot comercializa produsele. De aceea, el şi-a propus să creeze un centru de colectare şi procesare a laptelui în Băbana şi de a vinde produsele naturale din lapte de vacă în piaţa Trivale din Piteşti.

8. „Izo-Mioriţa“. Lucian Stanciu-Viziteu nu este la prima sa afacere, însă acum are o idee cu impact social. Aceasta are ca scop crearea unui centru industrial de prelucrare a lânii de oaie în comuna Independenţa din judeţul Galaţi. Produsele principale ale acestei afaceri sociale vor fi izolatorii termici şi fonici din lână de oaie marca „izo-mioriţa“.

9. „MATERIA“. Ce le mai trebuie unor tineri, patru la număr, care formează o echipă cu pregătire şi experienţă profesională complementară, pentru a demara o afacere socială? Pentru Cristian Branea, Andrei Petran, Alexandru Budurescu şi Bogdan Costea răspunsul a fost o finanţare de la OMV Petrom, pe care au obţinut-o cu proiectul „MATERIA“, o afacere socială de design, producţie de obiecte de mobilier şi decoraţiuni interioare din lemn masiv recuperat şi revalorificat.

10. „Eco Herbal“. Proiectul iniţiat de Andreea Urse, un centru de colectare şi prelucrare de plante în comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, presupune înfiinţarea de culturi ecologice pe terenurile localnicilor. Concret, afacerea socială urmăreşte dotarea şi amenajarea unei secţii de colectare şi prelucrare de plante medicinale şi aromatice şi deshidratare de legume rădăcinoase.

Educaţia antreprenorială, prioritatea zero din „Ţara lui Andrei“

În „Ţara lui Andrei“, OMV Petrom şi-a propus să găsească soluţii pentru o altă problemă a României: educaţia. De data aceasta, partener le-a fost Ministerul Educaţiei, într-un demers gândit nu ca un substitut pentru sistemul educaţional tradiţional din România, ci complementar acestuia. Cele două proiecte axate pe această zonă s-au numit „Şcoala lui Andrei“ şi „Tabăra din Ţara lui Andrei“. Obiectivul a fost dezvoltarea abilităţilor copiilor prin tehnici non-formale, completată de stimularea implicării civice a elevilor şi profesorilor şi transpunerea ideilor acestora în dezvoltarea comunităţilor din România.

„Şcoala lui Andrei“ şi-a propus să investească în tineri pentru a crea liderii de mâine, invitând echipele de elevi şi profesori să lucreze împreună într-o competiţie de idei. Se întâmpla în 2009. În următorii doi ani, competiţia a încurajat elevii şi profesorii din toate judeţele României să formeze echipe şi să înscrie proiecte pentru îmbunătăţirea comunităţii din care fac parte. Ulterior, abordarea s-a transferat de la rezolvarea unei probleme existente în comunitate la propunerea unor soluţii şi idei de afaceri menite să îmbunătăţească situaţia comunităţilor locale. Cu alte cuvinte, de la „momentan“, la „pe termen lung“, de la „remediere“, către „durabil“.

Din 2012, proiectul a invitat în competiţie în fiecare an elevii şi cadrele didactice din aproximativ 800 de şcoli generale.

În 2014, ideile echipelor s-au transformat în proiecte durabile. În perioda iunie-august 2014, cadrele didactice ale celor 14 echipe declarate semifinaliste au participat la realizarea planului de fezabilitate, la sesiuni de formare şi au primit consultanţă personalizată şi participare în „Tabăra din Ţara lui Andrei“.

După această perioadă, membrii juriului au analizat planurile de afacere ale echipelor semifinaliste şi au declarat 11 echipe câştigătoare ale granturilor în valoare totală de 55.000 de euro.

Cum să ai grijă de un parc de distracţii

„Tabăra din Ţara lui Andrei“ a fost concepută ca un loc în care ideile propuse în „Şcoala lui Andrei“ să prindă contur. În 2014 proiectul a dus mai departe tema antreprenorială, devenind astfel un incubator de afaceri al celor 14 proiecte declarate semifinaliste. Dacă în „Şcoala lui Andrei“ elevii, ghidaţi de către profesorii lor, au demonstrat că ideile mari vin de la cei mici, „Tabăra din Ţara lui Andrei“ a fost locul în care antreprenorii de mâine s-au format. Cadrele didactice au participat la sesiuni de formare şi de dezvoltare a planurilor de afaceri, iar cei mici şi-au însuşit noţiuni din sfera antreprenorială, pe care le-au aplicat în cel mai distractiv mod: construind şi administrând un parc de distracţii. Elevii au învăţat să negocieze, să facă investiţiile potrivite, să administreze un buget şi să promoveze parcurile pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori.

Potrivit OMV Petrom, prin „Tabăra din Ţara lui Andrei“, „experienţa i-a ajutat pe cei mici în dezvoltarea personală şi i-a învăţat să devină mai responsabili. Ei şi-au însuşit noţiuni pe care le pot folosi mai departe în implementarea proiectelor înscrise.

Astfel, copiii vor deveni resursă importantă în procesul de schimbare în bine a comunităţii“.

Ideile românilor cu iniţiativă

OMV Petrom a căutat să finanţeze proiecte care generează efecte pe termen lung. Într-o ţară în care majoritatea oamenilor aşteaptă de la autorităţi soluţii pentru problemele lor, 1.300 de idei au fost propuse de românii cu spirit de iniţiativă.

Competiţia de proiecte din „Ţara lui Andrei“ a adunat propuneri pentru protecţia mediului, educaţie şi dezvoltare comunitară. Toate, cu scopul de a schimba, pe termen lung, destinele comunităţilor româneşti. Dintre acestea, 100 de idei sustenabile au primit de la OMV Petrom finanţări în valoare totală de 700.000 de euro şi au devenit realitate.

Lucruri bune în „Ţara lui Andrei“

Între 2009 şi 2014, peste 40 de milioane de euro au fost alocaţi de OMV Petrom pentru proiecte de responsabilitate socială pentru dezvoltarea României.

3 milioane de euro au ajuns la românii afectaţi de dezastre în perioada 2007-2012 şi pentru întărirea capacităţii naţionale pentru intervenţia în situaţii de urgenţă.

9,5 milioane de români au acces la servicii de urgenţă medicală specializate prin intermediul reţelei de telemedicină construite în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.

23.800 de copii şi profesori din comunităţile rurale studiază în condiţii decente.

Peste 31.566 de elevi şi 2.238 de profesori au participat la „Şcoala lui Andrei“.

2.956 de elevi şi 238 de profesori şi-au dezvoltat abilităţi de management de proiect, comunicare sau leadership prin participarea în „Tabăra din Ţara lui Andrei“.

2.908 olimpici au fost premiaţi şi sprijiniţi în drumul lor spre performanţă.

176 de case au fost construite şi reamenajate pentru 630 de beneficiari.

6 parcuri publice au fost construite şi reamenajate în Parcurile Viitorului, în parteneriat cu autorităţile locale  în Bucureşti, Moineşti, Piteşti, Ploieşti, Timişoara şi Constanţa.

670. 000 de copaci au fost plantaţi pe 116 ha în mai multe comunităţi din ţară. Aceştia vor proteja zonele expuse riscurilor alunecărilor de teren.

110 unităţi de învăţământ au fost reabilitate (şcoli, grădiniţe, licee).

25.100 de voluntari din întreaga ţară au fost implicaţi în proiecte care au fost sprijinite sau iniţiate de Petrom.

157 de proiecte pentru comunităţi au fost finanţate prin „Ţara lui Andrei“.