Băsescu, la Adevărul Live: Antonescu şi Ponta sunt dependenţi de baronimea locală şi au cedat sacrificând România
0Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost invitat astăzi, la Adevărul Live, unde a discutat cu jurnaliştii Dan Marinescu şi Liviu Avram subiectele fierbinţi ale săptămânii: "marţea neagră" a Parlamentului, modificările aduse Codului Penal, dar şi tulburările existente la nivelul societăţii.
Ziua neagră a Parlamentului, în care deputaţii au modificat Codul Penal ca să-şi asigure o superimunitate, acciza suplimentară pe carburanţi pe care vrea s-o introducă guvernul, relaţia cu Victor Ponta şi cu Crin Antonescu, scandalul cu terenul agricol cumpărat de Ioana Băsescu, relaţia României cu Statele Unite şi cu Federaţia Rusă, scandalul explorării şi exploatării gazelor de şist, problema unirii cu Republica Moldova au fost principalele teme dezbătute de şeful statului şi de cei doi jurnalişti.
Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui:
Despre greşelile statelor UE:
Nu aş spune că regretăm comunismul. Cred că cei 44% care regretă comunismul sunt dintre cei pentru care libertatea de mişcare, de expresie, dreptul de a munci în Europa nu reprezintă o valoare, dar este generaţia care pleacă, devine tot mai inactivă în economie şi viaţa socială a României.
Nu pot să cred că un tânăr poate spune că regretă comunismul; nu a avut parte de el.
Nu excludem extremele în societatea românească, ele se conturează în ultima perioadă şi de ce să nu recunoaştem? E un curent care prinde tot mai mult în UE. Una dintre marile îngijorări ale liderilor europeni este creşterea, în diverse ţări, a extremei drepte şi extremei stângi. Această criză a arătat, pe de o parte, greşelile trecutului în toate statele UE, paradoxal, mai puţin în statele nou membre şi a arătat că leadership-ul politic al UE nu are soluţii. Aş spune mai mult, pentru că e percepţia unui om care este acolo: nu are curaj să meargă pe soluţii mai radicale, pentru că acasă de prea multe ori s-a dat vina pe UE.
Nicio ţară, inclusiv Germania, nu poate face faţă competiţiei globale, deci nu avem curaj să spunem deschis că soluţia este integrarea rapidă, guvernanţa apropiată de nivelul Bruxellesului şi un proces de integrare care să vizeze inclusiv integrarea fiscală. Aceste lucruri ne-ar avantaja pe noi, reprezintă însă pierderi pentru cei mai avansaţi.
Ne-am obişnuit să spunem că suntem ultimii în Europa, nu suntem chiar ultimii. Ne-am asumat noi acest ultim loc, îl trâmbiţăm, ne spunem că suntem cei mai corupţi, ce vreţi să spună alţii despre noi? Nu am început într-o notă foarte adaptată zilei de azi, dar am vrut să dau un semnal că poate ne uităm mai bine la noi şi poate ne recunoaştem şi ce avem bun, nu doar ce avem rău.
Despre marţea neagră a Parlamentului
Demersurile Parlamentului au fost foarte rapide, foarte ascunse. Anul trecut mă aşteptam la discursul premierului Ponta cu privire la Consiliul European şi de fapt s-a declanşat o acţiune de demolare a statului.
Eu aş reacţiona dacă aş şti că Serviciile se ocupă de cules informaţii din Parlament, nu cred că e treaba lor să fie infiltrate în Parlament, dar e treaba parlamentarilor să fie transparenţi. Dacă ştiam, ce credeţi că puteam să fac? Când mi-am dat seama, am trimis repede o scrisoare la Parlament. Nu putem avea abordarea de genul: Serviciile să spioneze Parlamentul. Soluţia este corectitudinea Parlamentului.
Este exclus ca atunci când vorbeşti de modificarea Codului Penal, de legea amnistiei să nu ştie şefii celor două mari partide, exclud posibilitatea că cei doi nu au ştiut. Antonescu iese şi susţine public modificările la Codul Penal.
Nu e o imunitate, e o invitaţie la furt fără să ai teama de consecinţele legii. Vreau să ştiţi că au fost două legi care vizau Codul Penal şi vreau să vedeţi cu câtă perfidie a fost modificat Art. 253 din Codul Penal.
Aici pune foarte clar: fapta persoanei care are un contract de muncă şi o fişă a postului - păi aleşii, primarii nu au contracte de muncă. Sunt aleşi, au un vot validat de AEP, niciun fel de contract sau fişă a postului.
E foarte perfidă, ar arăta chipurile că pe cei care au contract îi frigem pe frigare, aici este ticăloşia.
Nu îi putem suspecta de lipsă de raţiune când urmăresc un obiectiv.
Taxa suplimentară pe combustibil şi concentrarea banilor la ministerul lui Dragnea e însoţită de modificarea care îi scoate pe primari, consilieri din calitatea de funcţionari. Mai mult, ei nu se mai pot afla în conflict de interese.
Actele administrative îndeplinite de cei care nu au contract nu sunt subiect al anchetelor ANI şi DNA.
Nu trebuie să se mai ferească, dau contracte firmei soţiei, vărului şi aşa mai departe. E o misiune, s-a lucrat noaptea, sub presiune. Şi Zgonea a trebuit să le bage în timpul desfăşurării şedinţei, că nu erau pe ordinea de zi. Încep să se trezească şi parlamentarii PNL.
Să fim corecţi: este o tentativă de hoţie ordinară, dar eu sper că reacţia mass-media în primul rând, a tuturor aliaţilor noştri majori, inclusiv a CE, îi va face să dea înapoi.
Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins la furat cu ceasurile din casă, la ieşire. Ce să facă hoţul? Lasă ceasurile şi pleacă.
Despre declaraţiile lui Crin Antonescu
Cred că dacă au de rediscutat ceva este o scăpare a Codului Penal care reduce pedepsele pentru dare de mită, luare de mită. Dacă au ceva de discutat este să introducă în Codul Penal o situaţie tranzitorie ca să nu eliberăm o groază de infractori când intră în vigoare noul Cod Penal, la 1 februarie 2014. Trebuie discutat cu oamenii care se pricep, cu Parchetele, să vadă ce formulă găsesc să se facă o tranziţie corectă.
Poate cu această ocazie, a propunerii făcute de domnul Antonescu, vor lua în seamă propunerile Parchetelor. E timp până la 1 februarie. Dacă repun în discuţie modificările pe care le-au făcut la Cod, vor găsi exact momentul potrivit să introducă şi modificările cerute de Parchete.
Reincriminarea insultei şi calomniei, un lucru dificil. Această reincriminare este în baza unei decizii a CCR, aici e problema. Aici chiar nu putem spune parlamentarilor - or fi vrut, poate au vrut - este o decizie care trebuie pusă în aplicare. Important este nivelul de sancţionare. Trebuie găsită o soluţie de atenţionare publică.
Aici par a fi formulele, poate le mai îndulceşte cumva, dar nu poate fi evitată pentru că e decizia CCR.
Despre Ponta şi Antonescu
Sunt lideri slabi, aduceţi-vă aminte presiunea de acum câteva luni, când Ponta a adunat baronimea şi a fost una din marile probleme ridicate, o ameninţare pentru Ponta.
Nu vreau şi nu blamez pe nimeni, acest tip de presiune l-a avut şi Boc. Nu vreau să spun că PDL e rupt din cer, la ei chiar campania internă s-a câştigat cu mesajul USL: "Băsescu ne-a dat pe mâna ANI, să punem conducerea care să ne apere".
Niciun partid nu e sfânt, dar Boc, fiind un lider suficient de puternic a spus că totul are o limită. Acum suntem în faţa unor lideri dependenţi de baronimea locală şi au cedat sacrificând România.
Eu nu aş discuta legea. Acest eventual exces provine chiar din lege şi e dată în timpul lui Năstase, pentru că România a semnat două Convenţii - una în 2002, privind combaterea corupţiei şi a ONU, pe care România a semnat-o în 2004, tot cu privire la combaterea corupţiei.
Imaginaţi-vă în Germania că un parlamentar şi-ar angaja soţia la cabinet. Ar dispărea din viaţa politică.
Ar fi eliberaţi circa 10.000-12.000 de comdamnaţi dacă legea intră în vigoare. S-a dus o propagandă urâtă.
Vreau să ştiţi ce nu este exceptat, dacă legea trece.
Abuzul în serviciu - deci noi, politicienii - luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, trafic de influenţă, deci toate aceste infracţiuni duc la punerea în libertate a celor care azi sunt condamnaţi şi încarceraţi.
Mi se pare inadmisibil aşa ceva, dar am un dubiu că nu ar fi şi la amnistie. Cum îi graţiezi pe toţi politicienii care sunt în aceste situaţii, care este raţiunea? Nu spune nimeni că avem condiţii ideale, dar decât să pui în libertate mii de infractori pentru care statul a cheltuit enorm să îi extragă din societate, nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchete.
Au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei. Deodată, vine o lege şi spune: îi facem liberi. Nu e o soluţie.
Eu, în locul lor, aş fi spus: "nu avem bani". Puşcării private, faceţi puşcării private!
Plăteşte statul pe urmă, dar dacă nu ai bani să construieşti, ca în Austria. Austria a vrut să ne construiască o închisoare. Nu e glumă. Poate am greşit refuzând lucrul acesta, am făcut din el o chestiune de orgoliu.
Una dintre mizele uriaşe ale legii amnistiei este şi Voiculescu. Am graţiat foarte puţini, dacă aţi urmărit în cei nouă ani nu ştiu dacă am graţiat 15 oameni. Cu două excepţii, toţi au fost foarte în vârstă, de regulă pentru chestiuni de încălcare a proprietăţii. Pentru asta am graţiat şi am avut o singură excepţie cu doi tineri, în anul trei la facultate, care au fost găsiţi cu droguri şi au fost băgaţi în puşcărie. I-am graţiat după vreun an de închisoare.
Am înţeles că altele sunt soluţiile la Justiţie: legislaţie şi să le dai încredere că nu e intervenţie politică.
Oamenii care au curaj să ducă în faţa instanţei un politician şi pe urmă procurorul se întâlneşte cu un judecător care are curaj să dea o condamnare, ce ar însemna ca preşedintele să îl graţieze?
Nu suntem la stadiul la care să faci aşa ceva, ar fi o lovitură pentru poliţişti, procurori. Ştiţi care e marea problemă? Dacă a doua zi după ce îl graţiezi îl prinzi furând? Nu e cazul să fac. Îl graţiază Băsescu, l-am prins în autobuz jefuind o bătrânică. Nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare.
Mi-aduc aminte de o biată femeie care ajunsese la al şaselea copil să nu ispăşească pedeapsa. Făcuse şase copii pentru că de câte ori mai făcea unul primea o amânare. Dacă femeia a dat ţării şase cetăţeni, mai bine o las să-şi educe copiii.
Voiculescu este un viitor puşcăriaş, cel puţin la cum arată prima instanţă, şi nu a fost o presiune mică din partea lui pentru legea amnistiei, ci una consistentă, în mod cert pe ambii lideri. Probabil şi Năstase a avut contribuţia lui, Ponta trebuie să-l asculte. Are Zambaccian în faţă, îi doresc tot binele din lume, dar nu ştiu cum se derulează dosarul.
Din păcate, Ponta şi Antonescu sunt lideri slabi. Trebuie să se scoată unul pe altul, ce să le fac?
În orice caz, dacă cineva spune că Zgonea nu a ştiut şi nu a avut verde să facă scamatoriile cu ordinea de zi...
Sunt persoane ca Voiculescu, avocaţi şi notari în Parlament - şi ei sunt scoşi, protejaţi. S-a vrut o pace, inclusiv pentru preşedinte, o asigurare că poate face orice vrea el. I-aş fi prevenit că nu e bine să faci aşa ceva.
Nu ei sunt problema. Paradoxal, problema sunt liderii puternici.
Partidele nu au lideri puternici să îi ţină în pătrăţica lor.
Eu nu îmi aduc aminte ca cineva să ridice această problemă când eram eu preşedinte de partid. Mârâieli au mai fost.
În 2006, PD de atunci a scos din partid pe toţi consilierii şi primarii, viceprimarii care erau în conflict de interese când încă nu aveam ANI.
În PD a existat o tradiţie, s-a mai frânt după ce m-am ocupat de ţară în loc să mă ocup de PD.
Acelaşi tip de campanie pe care o face Ponta acum o făcea şi Năstase: corupţia e la voi, eu sunt la centru, imaculat. Asta face Ponta acum, numai că astea se prăbuşesc sub presiunea realităţii.
Despre coabitarea dintre preşedinte şi premier
Depinde care e costul păcii, putem avea pace absolută dacă nu spun nimic de acciză, deşi ştiu că se fură bani de la populaţie. Îmi trimite mâine, promulg şi modificările la Codul Penal, aş avea o pace extraordinară.
E convenabilă pacea în orice condiţii? M-aş simţi parte a unui grup împotriva căruia am luptat de când mă ştiu.
E foarte grea pacea când punctele de vedere sunt atât de diferite cu privire la activitatea omului politic.
Nu spun că eu sunt un sfânt. Este controversat modul cum am primit apartamentul din Mihăileanu, acum este controversa cu creditul fiicei mele. Nu vorbesc de pe poziţia unui sfânt, dar lucrurile au limite. Ce ar fi trebuit să fac, să spun: "mă băieţi, trec Codul, dar încetaţi cu Comisia!".
Va demonstra cum să ai pământ în mod cinstit. A fost o ocazie care a apărut pe piaţă, mă interesam de pământ şi voiam să fie mai aproape de Bucureşti, să pot să ajung. Vreau o fermă. A apărut ocazia. Sunt foarte multe anunţuri.
Dacă aţi avea un consilier pe agricultură, l-aţi întreba? Sigur că l-am întrebat, l-am rugat. Pe urmă, am chemat specialişti să vadă calitatea pământului. Specialişti, nu consilieri. Nu a fost consilier prezidenţial cel care a trebuit să facă lucrările. Nu le dau numele, pentru că ştiu că îi atrag în scandal.
Am vrut să iau eu creditul. CEC e singura bancă care finanţează agricultura, ei au început să se specializeze pe acest lucru. Am discutat cu foarte mulţi preşedinţi de bănci din România, întrebându-i. Nu e nicio garanţie în bani, singura garanţie solidă au fost veniturile de pe ultimii doi ani, care au arătat un nivel de venit pe care eu nu-l aveam. I-a tentat un venit cert.
Gradul de îndatorare a Ioanei este puţin peste 50%, deci are capacitate de creditare. Mi-au spus mie, drept în faţă: "cu venitul dumneavoastră, nu vă putem da credit!" Până la urmă, pentru că este fata mea are o groază de dezavantaje şi faptul că o cheamă Băsescu.
M-au refuzat pe mine, direct. Acum aflu şi eu - la creditare CEC dă cu perioade de graţie. Ioanei nu i-au dat nici măcar jumătate de lună perioadă de graţie. Nu mă plâng, dar nu a fost nimic fraudulos. Dosarul l-a făcut bine din capul locului, s-a dus la Sucursala Victoria, de acolo s-a dus la una din structurile de conducere.
Din câte ştiu, Gheţea nu era în ţară când s-a dat aprobarea băncii. Nu ştiu dacă a ştiut, dacă a fost consultat. Gheţea nu s-a plâns la mine, am aflat eu de schimbare.
Chiar cred că în agricultură, unde nu se câştigă uşor banii, este o soluţie pentru mulţi. Cu o condiţie: sistemul bancar să îi ajute pe tineri să cumpere pământ, că nu toţi sunt notari, iar fermele în mediul rural vor fi o soluţie pentru locuri de muncă, alimente de bună calitate.
Cred că şocul, dezbaterea publică va face ca Parlamentul să analizeze legile, inclusiv acciza şi bugetul.
Taxa suplimentară duce la Dragnea, cu destinaţie la baronii locali.
La CE e contestabilă, pentru că s-a luat inflaţia şi cursul din 1 octombrie 2012 în loc să se ia din 2013.
Discuţii cu bloggeri
Sorin Bocancea, analist politic:
Având în vedere că actuala Constituţie conţine un dezechilibru al puterilor în stat, întrebarea este: în cazul în care ar exista un mecanim de check and balances, aţi fi uzat de dreptul de dizolvare a Parlamentului? Şi, în al doilea rând, ţinând cont de recenta declaraţie cu privire la proiectul de reîntregire a ţării, pentru ce variantă optaţi - unirea celor două state sau integrarea R. Moldova în UE?
Băsescu: La prima întrebare - Constituţia trebuie să dea stabilitate funcţiei prezidenţiale şi asta se poate face în două moduri. Dacă suspendarea eşuează la referendum, se dizolvă automat Parlamentul. A doua soluţie ar fi ca după votul de suspendare din Parlament, să fie validat de CCR adică: sunt încălcări grave sau nu ale Constituţiei şi decizia CCR să fie hotărâtoare. Altfel, o majoritate poate suspenda preşedintele doar pentru că nu îi convine. Aici aş vedea echilibrarea raporturilor. Întâmplarea din marţea neagră ar fi fost un motiv serios de dizolvare a Parlamentului. Dacă ar intra în vigoare modificările la Codul Penal, România ar ieşi din criteriile de la Copenhaga. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat.
Legat de a doua întrebare, soluţia este ca România să susţină drumul către UE al Republicii Moldova, dar nu e un drum uşor. La Vilnius nu s-a dat nicio garanţie statelor care au parafat Acordul de Asociere. De aici, drumul e lung. În România e o masă critică ce susţine refacerea integrităţii teritoriale a României, peste 70% din populaţie. Din păcate, dincolo de Prut, procentul este mult mai mic. O astfel de unire nu o pot face politicienii, ci poporul român de pe ambele maluri ale Prutului. Eu cred că la o astfel de masă critică şi în R. Moldova se va ajunge pe timpul acestui parcurs lung către aderare.
De ce spun asta? Deosebirea între România şi R. Moldova - în România nu au existat forţe politice care să se opună intrării României în UE şi NATO. În R. Moldova este o forţă extrem de puternică care vrea Uniunea Eurasiatică propusă de Putin. Acolo drumul s-ar putea să fie mult mai dificil şi s-ar putea crea condiţiile care majoritatea populaţiei să spună că drumul cel mai rapid către UE este unirea cu România.
Care ar fi consecinţele asupra ţării dacă legile ar trece de CCR?
Băsescu: România iese din criteriile de la Copenhaga, sancţiunile pornesc de la suspendarea dreptului nostru de vot în Consiliul European, probabil şi în PE, iar investiţiile ar veni foarte rapid la zero. Am fi practic în afara UE. Ar fi o situaţie dramatică.
Asupra R. Moldova nu s-au exercitat presiuni de tipul celor care s-au exercitat asupra Ucrainei. Federaţia Rusă nu a reacţionat la tot soiul de declaraţii. Nu cred că va suspenda aprovizionarea cu gaze a R. Moldova în iarnă. Cred că pentru ei miza este Transnistria. Acest mod de a face politică tăcând, să nu supărăm este greşit, pentru că nimeni nu ştie ce vrei.
Eu nu spun neapărat că R. Moldova trebuie să se angajeze în proiectul de ţară pe care l-am propus, dar cred în această variantă, ce vreţi să faceţi? Nu am voie să vorbesc? Nu a fost voinţa cetăţenilor români din actuala R. Moldova să fie în altă ţară, nu a fost voinţa românilor.
România le-a recunoscut independenţa, deci nu avem nicio problemă aici. Ce este foarte important - dacă vreodată va fi oportuniteatea ca refacerea integrităţii teritoriale să se facă, România trebuie să fie pregătită pentru ea. Ar putea fi o soluţie de tractare a R. Moldova în UE.
Va trebui să o accepte toată lumea dacă va fi o realitate susţinută de toată lumea. Slavă Domnului, CC din R. Moldova a pus capăt minciunii cu limba moldovenească. Putem pune la dispoziţie acquis-ul comunitar R. Moldova. Va fi mai greu decât la noi, pe o perioadă mai îndelungată, de aceea spun că la un moment dat ar putea fi o soluţie de tractare a cetăţenilor în UE. În momentul de faţă, România - cum o va face tot timpul - recunoaşte independenţa R. Moldova, frontiera şi că are obligaţia morală să ajute R. Moldova.
Am scris un text în care încercam să enumăr nişte probleme pe care le cred destul de delicate despre vastul proiect de ţară: Unirea României cu Republica Moldova. Ce ar zice partenerii noştri, SUA, FMI, despre acest proiect? Ţinem cont de faptul că elita politică de la Chişinău a refuzat destul de răspicat. Cum putem garanta, suntem capabili să realizăm un astfel de proiect ambiţios când nu putem garanta propriilor cetăţeni prosperitatea, când nu putem gestiona 100 de milioane de euro promişi, nu reuşim să facem să funcţioneze acele consultate de la Chişinău?
Puteţi să ne arătaţi măcar o pagină scrisă a acestui proiect, să putem crede că aveţi intenţii serioase, nu doar fumigene electorale? Care sunt paşii pe care putem să îi facem pentru realizarea unui astfel de proiect? Spuneţi că vă veţi ocupa de acest proiect după încheierea mandatului. Veţi avea mai multe instrumente decât aveţi acum?
Băsescu: Este absolut justificată exigenţa cu care trataţi subiectul, dar vă pot spune câteva lucruri. De ce mă ocup după ce termin? Pentru că atunci voi fi liber. Voi fi un politician care se încadrează la categoria politicieni seniori, politicieni care au dus două mandate de preşedinte şi care sunt credibili când discută oriunde în Europa. Acestea vor fi avantajele: libertatea şi experienţa. În ce priveşte proiectul, vreau să ştiţi că o singură afirmaţie poate fi etichetată ca fiind stupidă indiferent cine o face.
România nu mai e considerată ţară în curs de dezvoltare, iar din ajutoarele de dezvoltare, 80% s-au dus în R. Moldova. Cei o sută de milioane despre care vorbiţi au fost puşi în mod real la dispoziţie. Mereu rezerva premierului a fost la dispoziţia R. Moldova.
Vă văd pesimist în ce priveşte gazoductul. Actele pentru realizarea gazoductului s-au semnat într-o perioadă lungă. Acum suntem la prima fază, care se va încheia, sper, în primăvară. Aici România a pus bani şi nu a crâcnit. Linia de 100 de kilowaţi pe teritoriul României a fost alimentată pe 19 noiembrie.
Atunci când au fost inundaţii, s-au construit case în R. Moldova tot din aceşti bani, deci putem discuta mult. Acel plan, acea carte se scrie.
Despre protestele de la Pungeşti:
Acolo este o lipsă grotească de comunicare. Cunosc zona, am fost opt ani deputat de Vaslui. Tatăl meu este dintr-un sat amărât, de acolo. Nu e o regiune oarecare, când vine vorba de pământ. Nu ştiu situaţia la Pungeşti, dar vă pot spune ce tip de oameni sunt acolo - sunt urmazii răzeşilor lui Ştefan cel Mare.
Eu înţeleg oamenii aceia, mai ales dacă timp de trei ani, la Căminul Cultural, primarii şi liderii PSD le-au băgat în cap ce distrugere se face acolo. E zona de răzeşi, acolo nu te joci cu hrisoavele pe care le au în lăzi. Trebuie discutat cu acei oameni, Guvernul trebuie să îşi asume acest dialog, să recunoască minciunile care li s-au spus oamenilor. Tehnologiile care se folosesc nu mai sunt cele de acum 15 ani, când a început extragerea gazelor prin fracturare în SUA, sunt diferite.
De ce e o problemă specială acolo? Uitaţi-vă în alte locuri, în ţară. Sunt date multe autorizaţii, inclusiv pentru Gazprom. M-aş încumeta să abordez problema şi din acest unghi - oamenilor trebuie să li se dea nişte garanţii. Statul ar trebui să se implice. Dacă se întâmplă ceva, deşi probabilitatea e redusă, statul ar trebui să le garanteze pământ, case.
Din redevenţa primită de Guvern, în mod obligatoriu să se întoarcă spre comunitate o anumită sumă.
Oamenii au fost intoxicaţi cu propagandă. Statul trebuie să găsească o formulă de a le garanta că, dacă se întâmplă ceva, va acţiona. Eu aş garanta cu terenurile de la ADS pe care statul le are.
Am dat un exemplu, nu am venit pregătit, dar o garanţie trebuie dată acestor oameni, pentru a avea certitudinea că dacă se întâmplă ceva, există soluţii.
Despre protestele din Bucureşti:
Guvernul să-şi asume responsabilitatea explicaţiilor. Proiectul gazelor de şist e important, bătălia independenţei energetice e majoră, mai ales acum, când statele UE au renunţat la Nabucco.
De ce din egoism? Terminusul proiectului e în Italia, mai trece prin Grecia, deserveşte două ţări care au alternative. Asta nu se poate întâmpla cu ţările din Europa de Est, Turcia nu permite traficul cu gaze lichefiate, iar această zonă e dependentă de Gazprom.
Din punct de vedere strategic, este o abandonare a intereselor ţărilor din Europa de Est, în favoarea unora care aveau alternativă. Atunci a bătut din pinteni Ponta să meargă, am făcut eroarea să îi dau mandatul. Scria foarte clar că prioritatea este Nabucco. N-a reuşit să-l impună, asta e.Nu am participat la acel Consiliu, am făcut eroarea să-i dau mandatul lui Ponta.
Deciziile politice se iau acolo, indiferent. Trebuia discutat dacă nu s-a putut stabili o soluţie politică înainte, trebuia stabilit un sistem de compensare. Spre exemplu, din Connecting Europe, unde sunt nişte resurse financiare. Trebuia stabilit - dacă se face TAP se alocă nişte bani suplimentari din Connecting Europe.
Despre Legea minelor:
Nu îi ştiu conţinutul. Trebuie să avem însă mare grjiă. Fiind respinsă, nu a fost o prioritate, abia ne-am străduit să obţinem cele două legi care au trecut în marţea neagră. Nu mă pot pronunţa, dar e clar că prin Legea minelor trebuie să reglementăm cumva extracţia de gaze din Marea Neagră şi extracţia de gaze de şist.
Remus Ştefureac, analist politic:
De la începutul anului, am publicat mai multe sondaje pe diverse teme. Recent, am publicat o investigare a temerilor românilor. Am chestionat respondenţii şi asupra surselor de diminuare a fricilor. Românii găsesc protecţie în propria persoană, în familie şi cu totul marginal în sfera publică. Având în vedere experienţa dumneavoastră, cume explicaţi această prăpastie? Putem vorbi de o criză a reprezentării în România? Cum va rezista România în următorii 20 de ani, cum va rezista democraţia românească?
Băsescu: În România este o criză de reprezentare, românii nu se simt reprezentaţi de cei pe care i-au ales.
E o contradicţie formidabilă între votul de acum un an, 70% în favoarea unei alianţe, iar când faceţi sondajul constataţi că doar 20% se simt reprezentaţi de politicieni.
Aici, oricât am vrea să punem totul în spatele politicienilor, iar eu nu îi apăr neapărat, trebuie să fim de acord că şi statul acasă este echivalentul politicienilor care sunt aleşi, după care uită promisiunile. Dacă vrei ceva, te duci să votezi. E clar că avem o discrepanţă între ce fac românii când merg la vot. Este şi un lucru îmbucurător, faptul că 90% spun că sunt primii responsabili de soarta lor e departe de a fi îngrijorător. Combinaţia ne lipseşte, ar trebuie să fie amândouă.
E esenţial să se facă extracţia de gaze pe teritoriul tău. Statul trebuie să facă reguli care să protejeze mediul la maxim, astfel de industrii afectează mediul. Prin reglementare trebuie redus riscul ecologic. Faptul că se face din teritoriul tău, de pe mare sau de pe uscat, înseamnă dreptul statului de a reglementa.
Important e să ai gazul, iar marea problemă este că un stat poate determina costurile de exploatare, după care costurile de transport se fac pe infrastructura statului. De aceea este urgent să reglementăm extracţia de gaze din M. Neagră.
Nu aş pune un procent, aş spune statul român este primul care are dreptul să achiziţioneze gaze de şist.
Se poate face prin contract, nu prin lege. În opinia mea, când este interes public, de ce îmi spui mie că nu am acces la informaţie? Spun clar, lui Chevron, Exxon: fraţilor, aici exploraţi, exploataţi, dar contractul se face public. Nu vrei, bună ziua! Să aibă confort populaţia că ceea ce se face nu e în defavoarea statului român sau a cetăţenilor. Deşi ştiam legea bancară, am rugat-o pe fiica mea să facă public contractul de credit de la CEC, altfel ar fi fost tot soiul de fabulaţii.
Acolo am pus CEC în situaţie dificilă şi are dreptul acum să rezilieze acest contract, dar mi s-a părut că nu aveam dreptul să ...Ştiu că am încălcat legea bancară, dar era imposibil ca acest contract să nu fie făcut public. Despre funcţia care i s-a potrivit cel mai bine: fiecare ne simţim în haina pe care o avem. E greu de imaginat cum ar fi haina de premier dacă nu ai fost premier. Îmi duc haina pe care am îmbrăcat-o cu voia mea.
Ca prim-ministru, cred că aş fi fost mai decisiv. Am încercat eu, ca preşedinte, să împing Guvernele.
Despre viitorul proiect de ţară. Avem de dezvoltat mari proiecte în UE. Nu poţi să faci strategii tip poveste. În momentul de faţă, proiectele naţionale nu pot fi finanţate.
Nouă ne prezintă premierul autostrăzi aiurea, către Alexandria, în loc să menţin prioritatea - interconectarea cu Vestul. Dacă nu facem Valea Oltului, nu suntem interconectaţi cu statele UE. Dacă discutăm de marele proiect de ţară, este cel enunţat: refacerea integrităţii teritoriale cu R. Moldova.
Se încarcă comentariile...
