Neamţul la Bucureşti, trei puncte tari, trei puncte slabe

Disputa dintre PSD şi PNL pe tema Klaus Iohannis nu este una de suprafaţă. Nominalizarea PNL pentru funcţia de ministru de Interne şi totodată de vicepremier complică şi mai mult relaţiile deja fragile din cadrul USL. Nu întâmplător, PSD a construit, luni, noua alianţă electorală USD.

Puncte tari

1. Faptul că Forumul Democrat al Germanilor din România conduce judeţul Sibiu are consecinţe remarcabile. Zona a devenit extrem de atractivă pentru investuţiile germane. În Sibiu creşte o zonă de industrializare „made in Germany”, iar cercul virtuos apărut aici generează exporturi, locuri de muncă, venituri şi, nu în ultimul rând, educaţie în limba germană  şi spirit german, nu numai pentru puţinii şasi care au mai rămas aici, dar, mai ales, pentru tinerii români atraşi de noile perspective care li se oferă. Germanii din Sibiu sunt la originea unui fenomen cu totul atipic în România: o ultra-minoritate câştigă de fiecare dată alegerile trecând în pas de defilare peste toate partidele şi toate alianţele de la Bucureşti. Ceea ce dovedeşte că rezultatele obţinute valorează mult mai mult decât propaganda propaganda politică. Un asemenea exemplu propagat la nivel naţional ar învăţa oamenii să ceară mai mult decât promisiunile niciodată îndeplinite ale manipulanţilor profesionişti de voturi.

2. Un vicepremier în persoana lui Klaus Iohannis ar fi o veste primită bine la Berlin care ar atenua mult din reverberaţiile unor declaraţii şi gesturi nefericite făcute la Bucureşti în zilele fierbinţi ale verii lui 2012. Criza legată de suspendarea preşedintelui Băsescu a picat foarte prost pentru partenerii noştri şi Germania s-a poziţionat atunci în prima linie a celor care au luat poziţie. Replicile de la Bucureşti nu au făcut decât să amplifice impresia că un grup nechibzuit de persoane încalcă toate regulile pentru a debarca un preşedinte devenit impopular, dar legitim. Acum, aceiaşi guvernanţi ar veni cu o mutare pozitivă la Palatul Victoria, aducând o persoană de încredere în postul de vicepremier.

3. Klaus Iohannis face administraţie şi nu şi-ar schimba prea mult domeniul de activitate venind la Bucureşti. La Finanţe, nu ar fi avut ce căuta, dar la Interne se poate descurca bine pentru că este un domeniu unde decizia şi ierahia sunt elementele hotărâtoare pentru funcţionarea sistemului.

Puncte slabe

• PSD nu a acceptat să transfere atribuţiile lui Gabriel Oprea către Klaus Iohannis şi nici nu o va face. Evident două săbii nu încap în aceeaşi teacă şi compromisul la care se poate ajunge astăzi nu poate rezolva chestiunile practice ale guvernării. Ar fi caraghios ca Iohannis să coordoneze Finanţele şi Oprea Ministerul de Interne! În plus, trebuie rezolvată şi problema cu primăria Sibiului. Iar, în ceea ce priveşte incompatibilităţile, domnul Iohannis are o problemă mai veche de rezolvat cu ANI.
• Până acum prezenţa PNL în deciziile Guvernului au fost subţiri sau de-a dreptul inexistente, ceea ce a dus la conflictele deschise, rezolvate, unele, în Parlament. Acum, ciocnirile vor fi inevitabile, chiar în sânul Cabinetului.
• USL va fi supusă unor tensiuni crescânde ca alianţă politică. Să nu uităm că Iohannis va fi şeful Ministerului de Interne în an electoral. Iar, dacă STS va fi trecut la Interne, roul lui Iohannis devine crucial. Va permite PSD acest lucru?