Iohannis, după întâlnirea cu ambasadorii străini: România va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor. Aştept mai mult de la mecanismele UE

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de funcţionarea mecanismelor europene, arătând însă că România va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor. Şeful statului a mai spus că România nu a abandonat obiectivul aderării spaţiului Schengen.

Declaraţia susţinută de preşedintelui Klaus Iohannis, după întâlnirea anuală cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti:

În urmă cu un an, am afirmat în faţa dumneavoastră angajamentele de politică externă ale României, nu doar în termeni de obiective majore, ci şi în sensul principiilor de conduită pe care le asumăm. Acţiunile noastre în anul ce tocmai s-a încheiat au fost expresia concretă a acestor obiective şi principii. 
Prin adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării în iunie 2015, România şi-a conturat clar şi predictibil cadrul în care operează în materie de securitate naţională, dar mai cu seamă s-a definit pe sine ca stat în raport cu propriii cetăţeni, în raport cu aliaţii şi partenerii săi internaţionali, în regiune şi în ansamblul politicii internaţionale. România puternică în Europa şi în lume, aşa cum am intitulat Strategia Naţională de Apărare, nu este un deziderat care ne priveşte doar pe noi, la noi acasă, ci un angajament de politică externă în sine. România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate şi democraţie într-o regiune complicată, în consecvenţa şi predictibilitatea acţiunilor sale în raport cu partenerii externi şi în loialitatea faţă de valori şi principii. 

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană au fost, sunt şi vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construieşte politica externă a României. 
Am afirmat de la bun început că îmi doresc ca România să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune, să-şi întărească profilul şi să-şi consolideze rolul în interiorul NATO şi al Uniunii Europene. Organizarea la Bucureşti a reuniunii care a adus la un loc liderii tuturor statelor europene din flancul estic şi care a prefigurat summitul NATO de la Varşovia din vara acestui an, întâlnirile pe care le-am avut cu omologii mei din ţările membre ale Uniunii, dar şi din vecinătate, au venit în acest sens. Semnarea de către toţi actorii politici a Acordului pentru creşterea bugetului Apărării la 2% din PIB până în 2017, cu o primă etapă de creştere deja realizată în 2016, este expresia concretă a aceluiaşi obiectiv.

În plan intern, am numit 2015 anul recâştigării normalităţii. Acesta a adus cu sine redescoperirea dialogului, întărirea principiilor statului de drept şi independenţei justiţiei, continuarea luptei anticorupţie şi confirmarea angajamentului pentru mai multă integritate şi transparenţă în spaţiul public. 
Cred că 2015 a însemnat începutul unui alt mod de a face politică, pe care cetăţenii noştri îl doresc şi îl aşteaptă şi care este pe măsura unei Românii cu adevărat puternice. Ne dorim ca anul 2016 să consolideze în viaţa politică românească virtuţile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilităţii şi profesionalismului în relaţiile instituţionale. Am convingerea că aceste atribute se vor reflecta şi în eficienţa acţiunii noastre în plan extern, spre beneficiul cetăţenilor României. 
În ceea ce priveşte situaţia internaţională, pot spune că am încheiat un an complicat, marcat de noi ameninţări la adresa securităţii în Europa şi în vecinătate, de riscuri în plan regional şi global. Anul 2015 ne-a lăsat teme majore care implică nu doar reconfigurări şi repoziţionări strategice, ci şi raţiuni umanitare. Migraţia, terorismul şi instabilitatea sunt probabil cele mai vizibile şi mai de impact, iar lor va trebui să le răspundem în anul 2016.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esenţial al politicii externe a României. Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securităţii. În virtutea lui, România beneficiază de  sprijin politic şi militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu şi Kogălniceanu şi prin exerciţiile comune frecvente.

Am început, de asemenea, să dezvoltăm dimensiunea economică şi investiţională a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, să conturăm o agendă solidă în domeniul securităţii energetice, precum şi o serie de obiective ambiţioase în materie de cercetare, inovare şi educaţie. Extinderea acestora este posibilă pe fondul unui mediu investiţional predictibil şi al unei funcţionări corecte şi transparente a instituţiilor statului. 

În ceea ce priveşte profilul său în cadrul NATO, România este astăzi un membru predictibil şi apreciat. 
Susţinem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO. Situaţia îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO. 

Istoria proiectului european a dovedit că provocările pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt gestionate cu înţelepciune şi în beneficiul întregii Uniuni Europene. Momentele critice şi circumstanţele nu trebuie să ne slăbească încrederea în meritele pe termen lung ale acestei construcţii. Mă bucur astfel să constat că cetăţenii români cred cu tărie în proiectul european.

Ca Preşedinte, trebuie să spun, totuşi, cu sinceritate că aştept mai mult de la funcţionarea mecanismelor europene. Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerenţă, mai multă viziune şi mai multă strategie. Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice. Europa unită este expresia unei viziuni despre o lume mai prosperă, mai unită şi mai aproape de cetăţenii săi. Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituţiilor europene, o mai mare coerenţă, o mai bună planificare şi mai multă rigoare în ceea ce priveşte agenda europeană. 

Principala provocare cu care se confruntă astăzi Uniunea este migraţia. Vreau să explic încă o dată poziţia României în cazul refugiaţilor. Ea nu a fost şi nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranţi în România, ci pune sub semnul întrebării procedura. Cred în principiul că toate statele membre sunt egale, iar o asemenea procedură, oricare ar fi ea, trebuie decisă pornind de la acest principiu, prin dialog şi nu printr-o abordare contabilă sau birocratică.

Reafirm faptul că România este solidară cu celelalte state europene şi va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor. Consider totodată că două chestiuni sunt fundamentale în acest sens: acţionarea asupra cauzelor care au condus la acest fenomen şi un proces de securizare a frontierelor europene, la care România continuă să contribuie semnificativ.

În acelaşi context, astăzi spaţiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România acţionează deja ca un stat responsabil al spaţiului Schengen şi ia parte la construcţia politicii europene de protejare şi consolidare a frontierelor Uniunii. Dincolo de circumstanţele prezente, România îşi menţine obiectivul aderării la acest spaţiu.

O altă temă importantă pe agenda europeană este cea legată de procesul de renegociere a relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Opinia noastră rămâne neschimbată şi fermă: locul Marii Britanii este înăuntrul Uniunii. În acelaşi timp, orice soluţii vor fi găsite în acest proces, ele vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile Tratatelor Uniunii, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv libera circulaţie a persoanelor. 

În planul relaţiilor bilaterale, ne dorim continuarea eforturilor de consolidare a parteneriatelor strategice sau a relaţiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit şi Turcia. Vom continua să acordăm o importanţă specială relaţiilor cu statele vecine, în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării regionale.

Un capitol distinct, de consecvenţă, al acţiunii de politică externă a României este Vecinătatea Răsăriteană. Este cunoscut sprijinul pe care România îl acordă eforturilor Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului Estic, pentru realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul european.

România va continua să susţină eforturile politice şi diplomatice de soluţionare a conflictului din Ucraina, pe baza principiilor integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii acesteia şi a implementării depline a Acordurilor de la Minsk. 

În ceea ce priveşte Republica Moldova, România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv, să fie puternic implicată în mobilizarea solidarităţii europene, atunci când este necesar, pentru depăşirea dificultăţilor şi menţinerea cursului european. Susţinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de voinţa politică a autorităţilor de la Chişinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum şi a reformelor ce trebuie să însoţească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, consider că este absolut necesar ca angajamentele asumate de partenerii europeni faţă de Republica Moldova să fie menţinute şi extinse odată cu obţinerea de progrese în consolidarea statului de drept. Doresc noului Guvern moldovean mult succes în aceste demersuri!

Tot în plan regional, România tratează cu atenţie permanentă evoluţia procesului de stabilizare şi integrare europeană în Balcanii de Vest, fiind unul dintre cei mai puternici susţinători ai extinderii Uniunii Europene către statele din zonă şi un contributor activ la stabilitatea regională. 

În acelaşi timp, România va fi în continuare parte activă în diverse formate şi platforme regionale, precum Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Iniţiativa Central-Europeană. Vom susţine proiectele şi iniţiativele din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi vom fi la fel de prezenţi în forurile europene şi euroatlantice pentru recunoaşterea importanţei strategice a regiunii Mării Negre.

Anul 2016 va aduce o racordare mai eficientă a politicii externe la interesele economice naţionale printr-o viziune mai integrată privind diplomaţia economică şi comercială.
Un pilon important al acestei dimensiuni îl va reprezenta în continuare promovarea obiectivelor naţionale privind securitatea energetică.

De asemenea, ne propunem să continuăm cooperarea deja existentă şi să deschidem noi căi de dialog cu spaţii geografice precum Caucaz, Asia Centrală, Asia-Pacific, America Latină şi Africa, inclusiv cu puterile emergente. Considerăm că sunt create condiţii foarte bune de dezvoltare a Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză.

În zona Orientului Mijlociu, vom avea în vedere în acest an înaintarea către o dimensiune strategică a relaţiei noastre cu Israelul şi identificarea unor noi oportunităţi de cooperare economică şi cu alţi parteneri din zonă. Totodată, vom aborda cu mai multă eficienţă proiectele economice planificate cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului.

România va fi acelaşi partener credibil şi predictibil şi în cadrul celorlalte organisme internaţionale din care face parte. Vom sprijini îndeaproape în 2016 preşedinţia anuală a Germaniei la OSCE, eforturile de soluţionare a conflictului care afectează Ucraina şi găsirea unor forme de dialog şi negociere eficiente în reglementarea conflictelor prelungite, cu deosebire cel transnistrean.

În cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite vom continua participarea românească la operaţiunile de pace.
Considerăm că rezultatele Conferinţei de la Paris a Statelor-Părţi la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice reprezintă un exemplu de succes al raţiunii şi solidarităţii puse în slujba binelui comun. De aceea, felicit Franţa, statul iniţiator şi motor al acestui acord şi toate statele care i s-au alăturat. Ţara noastră va avea în acest an o serie de angajamente speciale în plan multilateral, cărora le vom acorda toată atenţia. Astfel, România va deţine preşedinţia Comisiei Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare. 

Susţinem ferm intrarea rapidă în vigoare a Tratatului şi aşteptăm cu încredere rezultatele Summitului privind securitatea nucleară, care va avea loc la Washington la finele lunii martie.
De asemenea, în acest an României îi revine responsabilitatea de a asigura preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Vom avea în vedere promovarea  educaţiei despre Holocaust în statele membre ale alianţei şi în alte state, susţinerea cercetării academice în domeniu, precum şi identificarea celor mai eficiente mijloace pentru combaterea antisemitismului, intoleranţei şi extremismului.

Promovarea şi apărarea drepturilor cetăţenilor români din străinătate reprezintă pentru noi o preocupare constantă. Mă refer aici atât la comunităţile româneşti istorice, cât şi la cele formate mai recent. 
Ne dorim ca românii din diaspora să beneficieze de libertatea şi posibilitatea de a-şi păstra identitatea, să se bucure de dreptul de a munci şi de a trăi acolo unde doresc, să beneficieze fără discriminare de rezultatele muncii lor, în acord cu înţelegerile internaţionale aplicabile. 

Avem astăzi, pentru prima dată în România, o lege a votului prin corespondenţă, a cărei adoptare a reprezentat un angajament respectat. Am convingerea că Guvernul şi toate autorităţile responsabile vor pregăti cu rigoare şi eficienţă procesul electoral, atât în aplicarea acestei legi, cât şi în sensul organizării unui număr corespunzător de secţii de votare în diaspora, astfel încât să fie asigurate toate condiţiile respectării dreptului la vot pentru cetăţenii noştri din străinătate.

Cred că trebuie spus, în acelaşi timp, faptul că preocuparea statului român pentru cetăţenii săi din străinătate şi angajamentul de a le proteja drepturile nu exclude, ci este complementară cu necesitatea respectării de către aceştia a legilor în statele în care aleg să trăiască şi să muncească.

Este o frumoasă tradiţie ca la fiecare început de an să avem această întâlnire sub semnul prieteniei, încrederii şi speranţei.   Ca unor prieteni apropiaţi ai României, doresc să vă mulţumesc pentru eforturile pe care le faceţi zi de zi pentru consolidarea relaţiilor dintre statele noastre şi în folosul cetăţenilor pe care îi reprezentăm.  Am încredere că vom reuşi împreună să facem ca anul 2016 să aducă mai multe împliniri în plan diplomatic şi mai multe reuşite în obiectivele noastre comune de dezvoltare.
Am speranţa ca anul 2016 să fie un an al păcii, al progresului şi prosperităţii pentru fiecare dintre ţările noastre. La mulţi ani!”