Preşedintele a mai promulgat odată legea pensiilor, iar la începutul anului 2020 afirma la unison cu premierul şi ministrul de Finanţe că sunt bani pentru aplicarea legii. Iar banii necesari au fost prevăzuţi în bugetul pe 2020.

Ce urmează acum

După publicarea motivării deciziei CCR de azi, legea va fi trimisă la promulgare preşedintelui Iohannis. Preşedintele o poate retrimite parlamentului spre reexaminare, dar nu cu privire la procentul de mărire a pensiilor cu 40%, pentru că este deja un lucru stabilit  de către CCR, şi nu mai poate fi modificat. Ori asta este acum esenţa discuţiei. Guvernul nu are bani să aplice o lege votată de parlamentul trecut.

Ce mai probabil guvernul va apela la noul parlament să anuleze Legea 127 printr-o altă lege votată de actualul parlament, în care actuala putere are majoritatea, şi care să prevadă creşterea de anul acesta a pensiilor cu  14%, şi o alta etapizare a creşterii pensiilor pe anii următori.

O altă variantă posibilă pentru guvern este prorogarea termenului de aplicare a Legii 127, dar aici intervin alte considerente juridice, acţiuni în instanţă, cum a păţit şi guvernul Tăriceanu în 2008 când a prorogat legea de aplicare a creşterii salariilor profesorilor.

Toate aceste variante şi soluţii se lovesc de decizia CCR nr 872/iunie 2010, ca urmare a intenţiei guvernului Emil Boc de a reduce  pensiile cu 15%, odată cu scăderea salariilor bugetarilor cu 25%.

Iată ce spune Decizia CCR nr. 872/2010 :

„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar”.

„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu”.

Legea 127/2019 a „reaşezat” sistemul de calcul al pensiilor, aşa cum au considerat parlamentarii din parlamentul trecut. Legea a fost promulgată şi asumată şi de guvernul Orban, şi prevedea creşterea punctului de pensie cu 40%. Fraza cheie în decizia CCR nr. 872/2019 este:

„diminuarea acesteia (a pensiei)nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar”.

Legea 127/2019 este evident un drept câştigat al pensionarilor, iar cuantumul acestor pensii nu poate fi diminuat. Adică nu poate fi modificată creşterea prevăzută de această lege.

În consecinţă, orice lege care va fi votată în viitor de actualul parlament, sau orice OUG elaborată de actualul guvern, poate cuprinde orice,  dar nu diminuarea dreptului câştigat prin Legea 127. Este un lucru evident din formularea Deciziei CCR nr. 872/2019.

De unde bani pentru mărirea pensiilor cu 40%?

Din restructurarea aparatului bugetar, având drept consecinţă scăderea cheltuielilor de funcţionare a statului. Nimeni din actuala conducere nu vorbeşte de această sursă, care trebuia activată încă din noiembrie 2019, la instalarea guvernului Orban.

Avem 1,3 milioane de bugetari, dacă adăugăm la evidenţa de la ministerul de Finanţe şi personalul din serviciile secrete, care nu este evidenţiat în vreo statistică oficială.

Până şi Teodorovici recunoştea că 20% dintre bugetari ard gazul degeaba. FMI este şi mai categoric: 30% dintre bugetari sunt plătiţi degeaba, având în vedere şi explozia aplicaţiilor informatice, care pot înlocui foarte bine mulţi funcţionari publici.

Claudiu Năsui, ministrul Economiei:

„Sunt sute de exemple, de agenţii şi de companii care există în România, despre care nu ştie nimeni, care sunt pure sinecuri politice şi care, în general, au fost folosite pentru salarizarea activului de partid şi pentru a da posturi importante unor oameni care au fost influenţi dintr-un motiv sau altul politic.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirmă că România este cea mai birocratizată ţară din Europa în ceea ce priveşte administrarea agriculturii, el arătând că 14.600 de bugetari se ocupă, la nivel naţional, de un domeniu care este „eminamente privat”.

Sunt 500.000 de elevi existenţi doar „virtual”, adică în scripte, nu şi prin prezenţa fizică în şcoli, datorită manipulării evidenţelor de către directorii de şcoli, în scopul obţinerii de bani mai mulţi prin finanţarea „per capita”. Probabil la studenţi este aceasi situaţie.

Nu există mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor bugetari. Sunt primării care au sărit de la 10 salariaţi la 80-90, pentru ca apoi să se ducă cu căciulă în mână la guvern după fonduri de echilibrare.

Sunt multe alte exemple. Ce-am prezentat aici este vârful aisbergului.

În consecinţă există fonduri pentru mărirea pensiilor. Se pot aduce reglementări pentru impozitarea pensiilor foarte mari, dar jumătate dintre pensionari au pensii sub un million de lei. Cum supravieţuiesc aceştia, având nevoie de medicamente, mâncare şi întreţinere?

Aşteptăm analizele specialiştilor de la preşedinţie, de la parlament şi guvern. Precum şi a specialiştilor independenţi.


LE.

Intre timp a aparut comunicatul CCR si interpretarea lui Augustin Zegrean asupra deciziei de azi a CCR, referitoare la cresterea pensiilor cu 40%.

Augustin Zegrean explica astfel: Fostul parlament, care dorea sa ramana marirea punctului de pensie cu 40%, „a dat legea de aprobare a Ordonantei si a spus ca se aproba Ordonanta cu exceptia acestui articol care se abroga. Ei au crezut ca prin asta ramane in vigoare articolul din legea cadru, dar nu este asa. De ce? Noi avem in Romania o lege privind tehnica legislativa, legea 24/2000, care spune ca abrogarea unei legi de abrogare nu readuce in vigoare legea abrogata initial. Deci daca prin OUG s-a abrogat o lege si OUG este la randul sau abrogata, legea care a fost abrogata prin OUG nu reînvie.”

A abroga articolul acela din Ordonanta care spune ca se majoreaza numai cu 14% ei au crezut ca ramane in vigoare articolul din legea cadru cu 40%, dar nu este asa si nefiind asa, legea a fost trimisa inapoi la Parlament pentru a fi pusa in acord cu decizia CCR, timp in care ramane in vigoare Ordonanta (care prevede ca punctul de pensie este de 1.442 de lei de 1 septembrie 2020). Ordonanta ramane in vigoare neatinsa. Nici aprobata, nici respinsa, ea ramane in vigoare…. Solutia legislativa in Parlament ar trebuie sa scrie in legea de aprobare a Ordonantei, explicit, cat este punctul de pensie. Ca este 30%, ca este 50%, că este 1.000%, dar in spiritul deciziei Curtii. Pana atunci ramane in vigoare cresterea punctului de pensie cu 14%.”

Revenind la Decizia CCR 872/2010, care are ca fraza cheie  „diminuarea acesteia (a pensiei)nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar”, ramane concluzia ca parlamentul nu poate decide o majorare de sub 40% a punctului de pensie.