Traian Băsescu primește înapoi privilegiile de fost președinte, pierdute pentru că a colaborat cu Securitatea. Decizia CCR

Curtea Constituțională a decis, marți, 1 iulie, că modificarea legislativă prin care fostului președinte Traian Băsescu i-au fost retrase anumite beneficii, pentru că a colaborat cu Securitatea, este neconstituțională.

CCR a decis să-i dea înapoi lui Traian Băsescu privilegiile de fost președinte. FOTO Mediafax

UPDATE  În cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, Curtea Constituțională a decis astfel:

„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi”, se arată într-un comunicat transmis de CCR marți.

Totodată, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin.(l) lit.t) și art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispozițiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate cu soluționarea în fond a cauzei.

Sintagma „sau”, declarată neconstituțională

CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1” din cuprinsul dispozițiilor art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

„Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare: „(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art.56 alin.(1) lit.a)-c) sau art.56 alin.(1) ind.1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local.”

În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art.56 alin.(1) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000. Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art.44 alin.(8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”.

„Înlătură prezumţia de dobândire licită a averii”

În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului şi a inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, soluţia legislativă reglementată prin art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, în ceea ce privește sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1”, înlătură prezumţia de dobândire licită a averii şi este neconstituţională.

Totodată, CCR a constatat că „preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor echivalează cu o expropriere contrară art.44 alin.(3) din Constituţie, întrucât operează în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea fundamentală, respectiv nu este o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.

Știrea inițială

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a câștigat marți la Curtea Constituțională o contestația formulată față de decizia de a i se lua toate drepturile de fost președinte după ce s-a dovedit, definitv și irevocabil, că a fost colaborator al fostei Securități, potrivit surselor Antena 3 CNN.

Amintim că, prin intermediul Curţii de Apel Bucureşti, fostul șef de stat a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, printre care dreptul la o vilă de protocol de la RA-APPS şi la dispozitiv de protecţie al SPP, ca urmarea a deciziei privind calitatea sa de colaborator al Securităţii.

Excepţia de neconstituţionalitate

Curtea de Apel Bucureşti a admis, în urmă cu trei ani, o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă.

Soluţia pronunţată pe 29 iunie 2022 de Curtea de Apel Bucureşti suna astfel: „admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu excepţia de neconstitutionalitate privind: -art.2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, in masura in care se interpretează, in sensul ca instanta de contencios adminstrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci cand exista o indoiala serioasă in privinta constitutionalitatii actului cu putere de lege in baza căruia a fost emis actul administrativ. -Legea nr.243/2021. -art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, in privinta sintagmei «.şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia ». Respinge cererea de suspendare a executării, ca neintemeiata. Cu recurs, in 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sancţiunea nulitatii”.

Traian Băsescu a solicitat atunci şi suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie, pierzând însă, în primă instanţă procesul.

Potrivit legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

- folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;

- pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Dosarul Petrov

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Traian Băsescu a negat, în timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

Băsescu: Nu ştiam că am avut nume conspirativ

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.