Iohannis – mediator sau instigator?

Iohannis – mediator sau instigator?

Preşedintele Klaus Iohannis printre manifestanţii din Piaţa Universităţii FOTO Facebook/Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis s-a înfăţişat duminică seară în mijlocul zecilor de mii de protestatari care manifestau faţă de proiectele de ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal. Gestul său a fost considerat controversat, iar mulţi l-au privit pe preşedinte drept un instigator, din prisma faptului că protestul nu fusese autorizat, însă alţii au considerat că acesta este un semn că liderul statului este alături de popor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Protestatarii s-au strâns duminică seară în Piaţa Universităţii unde după puţin timp au rupt cordonul de jandarmi şi au ocupat strada. La câteva momente, dintr-o maşină neagră a apărut şi preşedintele Klaus Iohannis care s-a alăturat pentru scurtă vreme manifestanţilor.

Prezent în mijlocul lor, preşedintele a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenţionează şi că oamenii au de ce să fie indignaţi. „Am venit în Piaţa Universităţii ca şi miile de români, ca să-mi arăt indignarea”, şi-a explicat preşedintele prezenţa la manifestaţie.

„O gaşcă de oameni politici, cu probleme penale, vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Aşa ceva nu se poate admite! Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi“, a declarat Iohannis. El a stat aproximativ un sfert de oră în mijlocul oamenilor.

După apariţia preşedintelui la protest, a apărut şi o petiţie care solicită suspendarea lui Klaus Iohannis, pe motivul unei tentative de lovituri de stat. Petiţia a fost semnată până la ora transmiterii acestei ştiri de circa 250 de persoane. Iniţiatorul acestei petiţii este intitulat Ovidiu Tocaciu. Ovidiu Gheorghe Tocaciu este secretar coordonator at ALDE.

„Lovitură de stat”                                                                                                       

Foto

Reacţiile la gestul preşedintelui nu au întârziat să apară, printre critici regăsindu-se chiar preşedintele PSD Liviu Dragnea, împotriva căruia protestatarii au scandat intens la manifestaţie sloganuri de tipul: „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta”, „PSD, ciuma roşie” sau „"Dragnea, nu uita, Aşteptăm şi cartea ta". Dragnea a afirmat duminică seară că preşedintele Klaus Iohannis s-a situat în afara legii participând la protestul din Capitală şi că nu-i va permite să răstoarne ordinea constituţională. El a transmis că l-a „găsit pe preşedintele României în fruntea unei noi mineriade” şi că acesta este „un început de lovitură de stat”.

Şi jurnalistul şi scriitorul Cristian Tudor Popescu a criticat prezenţa lui Iohannis la protest, spunând că ce a făcut „este incorect şi dăunează imaginii manifestaţiei spontane a unor oameni sincer revoltaţi”. „Nu s-a dus acolo decât pentru a câştiga nişte capital politic, nişte încredere populară în zona aceasta a opoziţiei faţă de PSD. Dânsul poate să facă conferinţe de presă la Cotroceni, poate să facă interviuri televizate, în care să îşi exprime poziţia faţă de aceste ordonanţe (graţierea şi modificarea Codului Penal, n.r.). Mi se pare corectă această poziţie, faptul că a cerut guvernului să renunţe la ordonanţe. Dar faptul că a venit şi s-a frecat de mulţime îmbrăcat în geacă roşie, în seara asta, este un gest politicianist ieftin”, a explicat Cristian Tudor Popescu, potrivit Digi24.

Atacuri asupra gestului preşedintelui au venit şi din partea unor analişti politici apropiaţi posturilor posturilor de ştiri România TV şi Antena 3, care au transmis informaţii trunchiate sau chiar false în legătură cu protestul de duminică seară.

Analistul apropiat de PSD Valentin Stan a declarat duminică seară la RTV că ceea ce face preşedintele Iohannis e "instigare la lovitură de stat". El a precizat, potrivit Hotnews.ro: "Vedem oameni care se manifestă agresiv, coordonaţi de preşedintele Iohannis, un băiat pe care Dragnea l-a salvat de la suspendare". "Vedem demonstraţii ilegale, cu ocuparea carosabilului", a mai spus Valentin Stan la RTV.

Analistul politic Bogdan Chiriac a susţinut că gestul reprezintă o eroare. „Este o eroare! Totul este atunci o mişcare politică de doi bani, o încercare de a se confisca mişcarea de libertate a unor tineri de către un partid politic USR-ul, mic, micuţ, pitic în Parlament şi de către un domn preşedinte care nu-şi regăseşte cadenţa după pierderea alegerilor din 11 decembrie”, a spus Bogdan Chirieac la Antena 3.

De asemenea, şi jurnalistul Victor Ciutacu, un invitat frecvent al al emisiunii Sinteza Zilei, moderate de Mihai Gâdea, a criticat gestul lui Iohannis. „Ce a făcut Klaus Iohannis în această seară înseamnă instigare la răsturnarea ordinii de stat, a ordinii constituţionale. Klaus Iohannis este arestabil mâine dimineaţă. Este pericol pentru ordine publică. Într-un stat normal, este pasabil de suspedandare luni dimineaţă. Ce se întâmplă în această ţară se cheamă instigare la răsturnarea ordinii constituţionale. Preşedintele României, care are mijloace constituţionale de a se opune ordonanţelor care nici măcar nu există la momentul actual, se pune în fruntea manifestanţilor. Klaus Iohannis esta arestabil”, a spus Victor Ciutacu la România TV.

„Mişcare formidabilă”

Pe de altă parte, sunt şi voci care laudă că preşedintele nu a lăsat vocea manifestanţilor neascultată şi li s-a alăturat.

Jurnalistul Grigore Cartianu susţine că preşedintele „a făcut o mişcare formidabilă: a coborât în stradă, pentru a fi solidar cu manifestanţii anti-graţiere!”.

Citând mesajul preşedintelui şi spunând despre acest că „a fost tranşant”, Cărtianu a precizat că „preşedintelui îi stă bine de partea dreptăţii”.

Articolul 80 din Constituţie

Argumentul principal pe care se sprijină critica gestului preşedintelui Iohannis de a ieşi la protest este încălcarea articolului 80 din Constituţie.

Art. 80 – Rolul Preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

În sensul prevederilor acestui articol, politologul Andrei Ţăranu a declarat că preşedintele nu încalcă Articolul 80 din Constituţie.

”Totodată potrivit art.80 alin(1) din Constituţie, Preşedintele României este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, iar potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar.

Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art.80 alin.(1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentăa modului în care acţionează actorii vieţii publice - autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă- şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.   

Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei”, a scris Andrei Ţăranu pe Facebook, indicând ca origine a textului ”Avizul din 5 aprilie 2007 publicat in MO nr 258 18 04 2007”.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: