Eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă, un ajutor enorm dat de ucraineni României

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Analiştii militari şi cei în securitate naţională spun că eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă este un ajutor dat de ucraineni României, având în vedere că ruşii erau la doi paşi, cu tot cu pericolul aferent adus de sistemele de rachete şi de radare, care puteau lovi Gurile Dunării, Delta, municipiul Constanţa sau Baza Mihail Kogălniceanu unde sunt şi militarii NATO.

Rusia a pierdut Insula Serpilor şi odată cu ea şi echipamente militare de aproape un miliard de dolari, iar din punct de vedere strategic victoria militarilor ucraineni vine, între altele, cu un puternic sprijin pentru viitoarele demersuri ale României de exploatare a zăcămintelor de gaze din zona economică exclusivă.

Deşi iniţial ruşii au transmis că retragerea trupelor de pe Insula Şerpilor reprezeintă „un gest de bunăvoinţă”, ulterior, fosta Armată Roşie a lansat bombe cu fosfor asupra micuţei suprafeţe de uscat din Marea Neagră. „În jurul orei 18.00, forţele armatei ruse au efectuat în două rânduri un atac aerian cu bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor”, a postat pe Telegram şefului statului major ucrainean, Valerii Zalujnii, acuzând Moscova „că nu îşi respectă propriile declaraţii”. El şi-a însoţit mesajul cu o înregistrare video în care se vede un avion zburând deasupra Insulei Şerpilor şi lansând cel puţin două bombe care îşi lovesc ţintele, lăsând în urmă dâre albe pe cer, un semn distinctiv al bombelor cu fosfor. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu şi împotriva ţintelor militare, în virtutea unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva.

Un miliard de dolari făcut scrum 

Dorinţa de răzbunare a Moscovei este una oarecum normală dacă avem în vedere o analiză a subsidiarei din Ucraina a celebrei publicaţii „Forbes“ care arată că în luptele de pe şi din zona Insulei Serpilor Rusia a pierdut echipamente militare de 915 milioane de dolari. Trebuie precizat că „Forbes“ susţine că au fost luate în considerare doar pierderile cunoscute şi confirmate şi că lista echipamentelor ruseşti distruse poate fi mult mai mare. Printre altele au fost distruse cel puţin opt sisteme antiaeriene de tip „Tor”, „Pantsyr” şi „Strela”, cu un cost total de peste 100 de milioane de dolari şi patru ambarcaţiuni de diferite clase, cu un cost total de aproximativ 50 de milioane de dolari. Una dintre cele mai importante ţinte a fost remorcherul de salvare „Vasili Bekh”, la bordul căruia se afla un sistem de rachete antiaeriene Tor şi care a fost scufundat pe 17 iunie ca urmare a unei lovituri de o rachetă.

Mâna de ajutor adusă României 

Experţii consultaţi de „Adevărul” consideră că, prin recucerirea Insulei Şerpilor, între altele, Ucraina ajută România să nu aibă probleme din partea Rusiei atunci când vine vorba de exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din zona economică exclusivă aşa cum aceasta a fost decisă de Curtea Internatională de Justiţie de la Haga. „Cel mai probabil, Putin avea intenţia de a bloca sau cel puţin intimida demersurile României de a exploata gazele din Marea Neagră, din zona de  lângă Insula Şerpilor. Nu are în niciun caz nevoie de aceste resurse, dar a realizat că o eventuală exploatare exclusiv românească a acestor gaze ar scădea dependenţa ţărilor UE de exporturile ruseşti şi de aici o diminuare serioasă a capacităţilor de negociare, de fapt de şantaj, ale Kremlinului în relaţia cu majoritatea cancelariilor occidentale. E clar că retragerea ruşilor de acolo nu a fost una voluntară aşa cum a susţinut Moscova. Ruşii au fost pur şi simplu luaţi pe făraş, dar nu uită asta mai ales că eu cred că ei au rămas la planul iniţial de a ajunge la Gurile Dunării”, a explicat analistul militar Aurel Cazacu. 

La rândul lui, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu susţine că Rusia a ratat astfel unul dintre obiectivele majore, cel de a avea un punct avansat de luptă la Marea Neagră.

„Ucrainenii s-au ajutat pe ei, dar au întins şi o mână României. Ruşii erau la doi paşi de România, cu tot cu pericolul aferent adus de sistemele de rachete şi de radare. Astfel, de pe Insula Serpilor ruşii puteau viza Odesa, vestul litoralului ucrainean, dar şi obiective din România, 

Ruşii erau la doi paşi de România, cu tot cu pericolul aferent adus de sistemele de rachete şi de radare.  Costin Georgescu fost director al SRI

Gurile Dunării, Delta, municipiul Constanţa sau chiar Baza Mihail Kogălniceanu, unde sunt şi militarii NATO. Mai mult, în buna tradiţie sovietică, ruşii puteau să nu ia în seamă decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în urma căreia România a primit 9.700 km2 de spaţii maritime, platou continental şi zona economică exclusivă în Marea Neagră şi am fi putut avea mari probleme în demersurile de exploatare a gazelor din zona Insulei Şerpilor”, a subliniat Costin Georgescu. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite