Directorul SRI: În campania electorală, instituţia nu va fi afectată de posibile elemente de presiune politică

George Maior, directorul SRI, este mulţumit de activitatea DNA FOTO David Muntean

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a declarat, marţi, că, deşi este precampanie electorală, instituţia nu este interesată de dezvoltările în plan politic, el dând asigurări că SRI nu va fi afectat de „posibilele elemente de presiune politică inevitabile care se pun într-un asemenea context”.

„Suntem în precampanie electorală în mod oficial. Multă tensiune politică. Eu asigur că cel puţin din punctul de vedere al SRI dezvoltările în plan politic, discursurile politice, acţiunile politice nu ne interesează. Am lucrat şi vom lucra întotdeauna sub valorile clare ale independenţei, neutralităţii şi nici nu vom ieşi din ritmul nostru normal de activitate datorită acestei evoluţii importante în plan politic şi în planul societăţii. Vă asigur că nu vom fi afectaţi nici de posibilele elemente de presiune politică inevitabile care se pun într-un asemenea context, nici de modul în care poate media va reflecta activitatea noastră", a afirmat directorul SRI, George Maior, în cadrul conferinţei „Towards a Gold Standard in Governance, Transparency and Anti-Corruption in Post-Communist Societies”.

De asemenea, acesta a mai precizat că SRI consideră îngrijorătoare ultima decizie a Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţională a legii de reţinere a datelor personale, arătând că Serviciul are o limitare care poate afecta activitatea în planul securităţii naţionale, arată Mediafax.

„Aş vrea să atrag atenţia cu o evoluţie pe care noi la nivelul SRI o considerăm îngrijorătoare cu privire la capacitatea operativă de a ne manifesta în acest câmp anticorupţie, mă refer la ultima decizie a CC. Nu comentez deciziile CC, dar faptul că legea privind retenţia datelor a fost declarată neconstituţională şi în motivaţia ei apar anumite elemente legate de capacităţile operative (...), la SRI avem în acest moment o problemă cu limitarea care poate afecta activitatea noastră în planul securităţii naţionale, inclusiv din perspectiva abordării fenomenului corupţiei", a spus Maior.

Directorul SRI  a arătat că Parlamentul şi-a făcut datoria de data aceasta, dar prin ultima decizie a Curţii Constituţionale a apărut o surprinzătoare limitare a capacităţilor SRI.

„Bineînţeles, e nevoie de revederea acestei legislaţii, acesta este unul dintre elementele motivării CC, în 45 de zile legislaţia trebuie revăzută. (...) De data aceasta, Parlamentul şi-a făcut datoria, dar este o surprinzătoare limitare a capacităţilor noastre prin această ultimă decizie a Curţii", a spus Maior.

El a arătat că profită de acest moment pentru a sublinia că nu doar în lupta anticorupţie, dar şi în domeniul securităţii naţionale acest lucru poate avea consecinţe negative.

Maior, mulţumit de activitatea DNA

George Maior a mai spus că drumul României a fost unul bun în abordarea fenomenului corupţiei, mai ales în dezvoltarea instituţiilor capabile să se confrunte cu acest fenomen, şi anume Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). El a menţionat şi profesionalismul oamenilor care lucrează în aceste instituţii, precizând că SRI şi DNA au peste 50% încredere la nivelul populaţiei.

„Aceste progrese nu trebuie nicidecum idealizate, mai sunt extrem de multe lucruri de făcut inclusiv din perspectiva prezervării autonomiei acestor instituţii, inclusiv de dezvoltare a legislaţiei care trebuie să se adapteze la întrebările tot mai sofisticate care apar în legătură cu cei care operează pe tărâmul corupţiei", a adăugat Maior.

El a mai spus că politicul trebuie să sprijine mai mult aceste lucruri în ceea ce priveşte relaţia cu instituţiile şi cu legislaţia.

Maior a mai arătat că evoluţiile pozitive din România pot fi exportate şi în alte state din regiune prin programe de asistenţă.

„Avem o experienţă în acest domeniu, România este un exemplu pozitiv pentru multe state pentru modul în care a abordat aspectele anticorupţie", a mai spus Maior.

Curtea Constituţională a decis, pe 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, „dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, pe 12 iunie 2012, „Legea Big Brother".

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", prevede actul normativ.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.