FOTO De ce cad clădirile vechi din Capitală chiar şi în lipsa unui cutremur
0
Locuitorii dintr-o clădire veche de 140 de ani din Centrul Capitalei au scăpat ca prin urechile acului de o tragedie fără margini după ce planşeul imobilului în care locuiau s-a prăbuşit. „Bucureştiul deţine un fond construit destul de îmbătrânit, dar în afara unor expertize tehnice nu se poate spune dacă o clădire este sau nu sigură”, atrage atenţia şi arhitectul Livia Ivanovici.
Iar acum, după ce ani de-a rândul au refuzat să îşi dea acordul pentru consolidarea clădirii, locatarii au ajuns în apartamentele sociale puse la dispoziţie de Primăria Capitalei. Prăbuşirea planşeului din imobilul vechi a redeschis însă discuţia referitoare la riscurile majore pe care le prezintă aceste clădiri pentru bucureşteni.
„Vedem că nu este nevoie de cutremur ca unele clădiri să se prăbuşească”, atrage atenţia arhitectul Livia Ivanovici pentru „Adevărul”. Potrivit acesteia, clădirea de pe strada Franceză din centrul Capitalei era încadrată în categoria risc seismic 1, ceea ce înseamnă că ea ar fi fost eligibilă pentru programul de consolidare al Primăriei Capitalei. „Pe de altă parte, nu era încadrată ca urgenţă 1, urgenţă 1 fiind clădirile prioritare în programul de consolidare. Dar fără acordul proprietarilor nu se poate demara acest proces”, a explicat arhitectul.
Iar în acest caz, trei dintre familii nu şi-au dat acordul pentru consolidări, spune şi Speranţa Clişeru, prefectul Bucureştiului.
Inventarierea situaţiei fondului construit, obligatorie
„Sunt foarte multe clădiri care nu au fost consolidate, care nu au fost demolate. Unele sunt clădiri publice, altele sunt clădiri private, dar care totuşi trebuie să fie consolidate. Ele rămân un risc major pentru populaţie. Deşi s-a încercat, cei care au vrut să le consolideze s-au lovit de refuzul locatarilor de a-şi părăsi locuinţa”, a explicat, la rândul său, doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
O soluţie, apreciază specialiştii, este inventarierea situaţiei fondului construit. „Iar asta fără să ne gândim la riscul seismic, este nevoie de această inventariere în afara discuţiei legate de cutremure, pentru că după cum putem vedea, clădirile se prăbuşesc şi fără a se produce un seism. Ideea e să fim conştienţi şi să nu ne jucăm cu astfel de lucruri. Bucureştiul deţine un fond construit destul de îmbătrânit, dar în afara unor expertize tehnice nu se poate spune dacă o clădire este sau nu sigură”, a completat arhitectul Livia Ivanovici.
368 de clădiri nesigure în Bucureşti
Un lucru bun, în opinia acesteia, ar fi introducerea obligativităţii progresive de a verifica clădirile.
„Facem ITP la maşină odată la doi ani, dar casele nu ni le verificăm. Aici ar trebui intervenit, cu un cadru legal care să ne oblige să verificăm clădirile, nu doar pe cele vechi de 100 de ani, ci şi pe cele mai noi. Am putea să aflăm, din timp, care este starea clădirii în care locuim. Clădirile nu întineresc, îmbătrânesc. Dacă avem un mecanism de a le verifica, putem să prevedem că peste 10-15 ani va trebui să luăm în considerare varianta de a ne muta în altă parte. Nu este sănătos să credem că o construcţie poate să trăiască 150 de ani fără nicio intervenţie pentru că mai devreme sau mai târziu ea ne demonstrează că nu este aşa şi se produce o tragedie”, a conchis arhitectul.
La ora actuală, 368 de imobile din Bucureşti au fost încadrate ca fiind foarte nesigure.
Se încarcă comentariile...
