Cum s-au bâlbâit autorităţile în cazul elicopterului SMURD
0Prăbuşirea elicopterului SMURD pe lacul Siutghiol, soldat cu moartea celor patru membri ai echipajului, este cercetată de Parchetul General. Ancheta trebuie să releve nu numai cauzele accidentului, dar şi dacă victimele puteau fi salvate de o intervenţie mai rapidă a autorităţilor.
Tragedia de pe lacul Siutghiol, în care luni şi-au pierdut viaţa toţi pasagerii elicopterului de tip EC135 al SMURD, a lăsat multe întrebări fără răspuns, chiar dacă ieri autorităţile au încercat să dea câteva explicaţii. Ancheta trebuie să elucideze cum s-a putut prăbuşi un elicopter de ultimă generaţie, condus de un pilot experimentat, în condiţii meteo normale pentru zbor.
Între timp, au căzut primele capete: şeful ISU Consţanţa a fost demis, iar şeful judeţului este la un pas de a fi schimbat din funcţie după ce vicepremierul Gabriel Oprea a cerut acest lucru.
La bordul elicopterului SMURD, prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol, se aflau medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani), şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani).
Elicopterul transportase o pacientă cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“, unde fusese alimentat cu combustibil. Ancheta în acest caz este coordonată de Parchetul General, care
a deschis deja un dosar penal. La investigaţii colaborează criminalişti, experţi în aviaţie şi specialişti militari.
Bâlbele din misiunea de salvare
Cercetările se anunţă dificile, având în vedere multitudinea de informaţii care se bat cap în cap. În timp ce oficialii Armatei, dar şi ai Sănătăţii susţin că salvatorii au intervenit corect, martorii tragediei spun că victimele au murit cu zile.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat ieri că MApN a trimis la locul prăbuşirii elicopterului 50 de militari, dintre care 30 de scafandri, la solicitarea MAI, care a venit la 10-15 minute după producerea tragediei. Declaraţiile martorilor relevă o serie de bâlbe ale forţelor de intervenţie: salvatorii ar fi sosit târziu şi nu ar fi fost pregătiţi pentru o astfel de misiune. „Au strigat după ajutor, erau disperaţi. Se auzeau strigătele, era groaznic: «Salvaţi-ne, îngheţăm, vă rugăm, faceţi ceva, nu mai putem!». Apoi nu s-a mai auzit nimic!“, a relatat Andreea Velenza, prima persoană care a sunat la 112, la ora 16.11.
Pompierii ISU, nepregătiţi pentru intervenţie
Ambulanţa a sosit în şase minute de la apel, dar nu era dotată pentru ca salvatorii să poată interveni pe apă. S-a aşteptat venirea echipajelor de pompieri de la ISU Dobrogea, pierzându-se astfel timp preţios.
Pompierii au găsit cu greu locul accidentului. Nimerind în cele din urmă, salvatorii au lansat la apă prima barcă pneumatică. Numai că acesteia nu i-a pornit motorul. Au fost nevoiţi să vâslească până la epava elicopterului, aflată la circa 500 de metri de mal.
Aparatul de zbor era rupt în două, iar medicul SMURD Laura Vizireanu rămăsese agăţată de coada epavei. Era deja inconştientă când a ajuns la ea un constănţean, cu barca sa cu motor, care a traversat lacul dinspre localitatea Ovidiu. Pompierii au preluat victima, ajutaţi de mai mulţi pescari veniţi la faţa locului.
Victimele nu puteau supravieţui
Din păcate, şansele de supravieţuire a celor patru pasageri erau oricum foarte mici, spun specialiştii.
Carmen Panţiş, anestezist în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, susţine că medicul care făcea parte din echipajul SMURD avea şanse să fie salvată dacă era recuperată de salvatori mai devreme, dar nu şi-ar mai fi revenit niciodată complet. „Şansele ca femeia să fi rămas în viaţă existau, dar era puţin probabil să fi fost sănătoasă neurologic. Probabil ar fi rămas în stare vegetativă“, a declarat medicul.
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii MAI. „În ziua accidentului, temperatura apei era de două grade Celsius. (...) În situaţia dată, suprvieţuirea conştientă ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supravieţuirea generală, de cel mult 20 de minute“, a declarat marţi, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.
Filmul tragediei
14.11, s-a primit primul apel la numărul unic de urgenţă 112. 16.16, ROMATSA a fost informat prin 112 de prăbuşirea elicopterului.
16.17, a ajuns la locul accidentului prima ambulanţă.
16.18, a fost alertată echipa de scafandri din cadrul IJSU Constanţa.
16.40, pompierii au lansat prima barcă pneumatică pe lacul Siutghiol.
16.45, a fost recuperată prima victimă, medicul Laura Vizireanu.
16.49, a fost solicitată intervenţia echipei de scafandri a Ministerului Apărării.
17.12, scafandrii de la ISU Constanţa au început căutarea victimelor.
21.18, a fost găsit copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel.
22.00, a fost găsită carlinga elicopterului, la o adâncime de patru metri.
23.50, a fost găsită a treia victimă, pilotul Petre Corneliu Cătuneanu, la aproximativ 10 metri de carlingă.
3.30, a fost găsită cea de-a patra victimă, asistenta Gabriela Claudia Harton, prinsă în centură în carlinga epavei.
4.10, s-a încheiat operaţiunea de salvare.
Despăgubiri din asigurări
Moştenitorii victimelor vor primi despăgubiri de 50.000 euro de persoană, iar Inspectoratul General de Aviaţie al MAI va încasa 5,42 milioane de euro în urma pierderii aeronavei. Elicopterul prăbuşit luni în lacul Siutghiol din judeţul Constanţa este asigurat de Omniasig Vienna Insurance Group (VIG).
Cad primele capete
La 12 ore de la accident, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a decis demiterea şefului ISU Constanţa, Viorel Jianu, şi a solicitat premierului Victor Ponta să îl schimbe din funcţie pe prefectul judeţului, Radu Volcinschi, urmare a problemelor la intervenţia
de după prăbuşirea elicopterului SMURD.
Nicuşor Constantinescu a uitat de boală şi a ieşit la atac
La nici 12 ore de la producerea accidentului, baronul Nicuşor Constantinescu s-a lansat în acuzaţii la adresa doctorului Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a cărui reacţie nu a întârziat să apară.
Astfel, după ce a explicat că elicopterul a fost achiziţionat de Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa în 2013, printr-un program transfrontalier şi că aparatul de zbor ar fi trebuit să asigure transportul de vieţi omeneşti, Nicuşor Constantinescu (foto dreapta) a subliniat că destinaţia acestuia a fost schimbată.
„Din păcate, destinaţia acestui elicopter a fost schimbată de către domnul Arafat, care l-a preluat, i-a schimbat destinaţia contractului şi s-a întâmplat nenorocirea pe care aţi văzut-o ieri (luni - n.r.). Ăsta este adevărul pe care nu vrea nimeni să-l spună (...) Am refuzat să predau în 2013 acest elicopter structurilor MAI. I-am spus: «Domnule Arafat, domnule secretar de stat, dacă vrei semnează dumneata pe contract, anulează-l, semnează, răspunde în faţa lumii, ia aprobare de la Uniunea Europeană şi eu ţi-l dau“, a susţinut ieri preşedintele CJ Constanţa.
Acesta a adăugat că atunci când elicopterul a fost preluat de SMURD, aparatul de zbor era prevăzut cu flotoare, care însă nu erau montate în ziua accidentului.
Arafat: „Destinaţia elicopterului este medicală“
În replică, doctorul Raed Arafat spune că acuzaţiile care i se aduc sunt nefondate, iar destinaţia elicopterului a rămas aceeaşi. „Destinaţia nu putea fi schimbată, asta pentru că a fost cumpărat cu fonduri europene. Singura modificare a fost trecerea lui de la un operator privat la aviaţia MAI. Am avut o delegaţie la Constanţa în care urma să stabilim în ce condiţii va fi folosit elicopterul. Aparatul avea destinaţie medicală şi a început să facă misiuni medicale conform unui protocol, nu aveam cum să schimbăm ceva parafat printr-un contract. Misiunile urmau să aibă loc inclusiv în Bulgaria“, a declarat, pentru „Adevărul“, medicul Raed Arafat.
La rândul lor, oficialii de la Interne susţin că elicopterul nu avea dotările necesare pentru a survola marea, deoarece nu era dotat cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic. „Tocmai de aceea nu avea flotoarele montate nici atunci când se afla în subordinea CJ Constanţa“, mai spun aceştia.
Şi specialiştii în aviaţie arată că flotoarele se montează pe un aparat de zbor atunci când misiunea în care pleacă echipajul este una care se va desfăşura pe apă sau deasupra apei. „Flotoarele sunt ca şi cauciucurile de iarnă. Le folosim atunci când este nevoie. Nu stau tot timpul pe elicopter pentru că nu ajută“, arată experţii.
Medic supravieţuitor în accidentul din Apuseni: „Dacă am fi căzut şi noi în apă, am fi avut aceeaşi soartă“
Medicul Sorin Ianceu, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din 20 ianuarie din Munţii Apuseni, spune că autorităţile au intervenit „infinit mai repede” în cazul tragediei de pe lacul Siutghiol. În opinia chirurgului, cele două incidente aviatice nu pot fi comparate, singurul element comun fiind faptul că ambele echipaje se aflau în misiuni de salvare. În momentul în care a aflat că elicopterul SMURD s-a prăbuşit, doctorul Ianceu vorbea la telefon cu medicul Valentin Calu, chirurg la Spitalul Elias din Bucureşti, un alt supravieţuitor al tragediei din Apuseni. Vestea a venit ca un trăsnet pentru cei doi.
„Diferenţele între cele două accidente sunt de la cer la pământ. S-a intervenit rapid, în 40 de minute deja resuscitau prima victimă, în condiţiile în care la noi a durat cinci ore şi jumătate până ce ne-au găsit. Neşansa lor a fost să cadă în apă. Adâncimea de şase metri a lacului şi leziunile provocate de impact au dus la moartea colegilor noştri. În niciun caz nu putem da vina doar pe frig“, a povestit, pentru „Adevărul“, medicul Sorin Ianceu.
Chirurgul, care a fost operat din nou săptămâna trecută la picior, spune că, din acest punct de vedere, ei au fost nişte norocoşi. „Dacă am fi căzut şi noi în apă, cu siguranţă am fi avut aceeaşi soartă. Ne-am fi înecat. Am avut norocul să cădem pe sol. Noi am supravieţuit cinci din şapte, am fost un caz fericit“, a mai explicat Ianceu.
„Nu putem da vina pe aparatul de zbor. Era nou!“
În ceea ce priveşte aparatul de zbor, chirurgul arată că elicopterul SMURD era unul aproape nou, în timp ce avionul de mici dimensiuni cu care acesta s-a prăbuşit în luna ianuarie era vechi.
„În acest caz nu putem da vina pe calitatea echipamentelor. S-au mai schimbat nişte lucruri după tragedia în care am fost noi implicaţi. S-a făcut tot ce s-a putut pentru siguranţa echipelor, cel puţin pe linie de transport de organe“, a comentat chirurgul.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
