Raport MCV deosebit de dur cu România: „Au fost luate măsuri care au înrăutăţit situaţia sistemului judiciar“ DOCUMENT

Raport MCV deosebit de dur cu România: „Au fost luate măsuri care au înrăutăţit situaţia sistemului judiciar“ DOCUMENT

Raportul MCV pentru România, publicat marţi de Comisia Europeană, unul de două ori mai mare decât în cazul Bulgariei, arată că Bucureştiul nu a respectat niciuna dintre recomandările din 2018, ba chiar au fost luate măsuri care au înrăutăţit situaţia sistemului judiciar. „Funcţionarea Secţiei speciale a confirmat temerile că secţia respectivă ar putea fi utilizată cainstrument de presiune politică”, se arată în raportul MCV.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisia Europeană arată într-un comunicat oficial că ultimul raport MCV privind justiţia şi lupta anticorupţie din România constată ”o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră”. Instituţia europeană subliniază că a informat autorităţile române că, „dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative” va lua măsuri ce depăşesc parametrii din cadrul MCV.

„Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV.

Evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul MCV.
 
Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
 
Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei, nerespectată
 
Raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiţiei modificate, care intraseră în vigoare în iulie şi în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, fapt care, în ultimă instanţă, putea submina independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar. În loc să abordeze problemele evidenţiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor şi prin regimul în materie de sancţiuni disciplinare şi de răspundere disciplinară a magistraţilor. În consecinţă, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuţie în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 şi a propus un răgaz pentru reconsiderarea situaţiei prin îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor. 
 
„Aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autorităţile române, care au invocat şi argumentul că legile justiţiei produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”, arată raportul MCV.
 
Obiectivul recomandării era de a aborda fondul problemelor create prin adoptarea legilor, or măsurile ulterioare au exacerbat aceste probleme. În plus faţă de cele trei ordonanţe de urgenţă adoptate în lunile septembrie şi octombrie 2018, guvernul a adoptat, la începutul anului 2019, alte două ordonanţe de urgenţă de modificare a legilor justiţiei16. Ca şi în cazurile anterioare, graba adoptării, lipsa consultărilor şi motivele neclare pentru adoptarea acestor ordonanţe de urgenţă au afectat securitatea juridică şi previzibilitatea procesului judiciar.
 
„Modificările legate de accelerarea înfiinţării Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor şi extinderea competenţei sale sau modificările succesive aduse cerinţelor şi regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au alimentat şi mai mult sursele de îngrijorare şi lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane.
Aceste ordonanţe de urgenţă au stârnit reacţii extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea poziţiei specifice exprimate de populaţie în cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justiţiei prin ordonanţe de urgenţă”, mai arată experţii Comisiei Europene.
 
Punerea în aplicare a legilor justiţiei modificate a confirmat, de asemenea, preocupările exprimate în raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. 

„În particular, funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică20. Au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situaţii se numără şi cazurile în care Secţia specială a iniţiat anchete împotriva judecătorilor şi a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările bruşte ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt22. Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desfiinţarea Secţiei speciale”, se arată în documentul citat.

Exemplu concret: cazul Kovesi
 
Un caz concret menţionat este cel al fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi cărei i s-a deschis dosar penal când candida pentru şefia parchetului european.

„Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-şef a DNA, care candida şi pentru funcţia de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcţia respectivă a părut să indice intenţia de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic.

Un alt exemplu este cel al deciziei Secţiei speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deşi secţia nu avea competenţă. Ancheta îl viza şi pe procurorul general de la acea dată, Augustin Lazăr.

CSM, criticat dur : Au continuat procedurile disciplinare împotriva magistraţilor care se opun reformării sistemului

Consiliul Superior al Magistraturii este din nou aspru criticat în noul raport MCV, în care Comisia spune că, în continuare, instituţia nu îşi îndeplineşte rolul de a asigura un sistem de control şi echilibru eficient, în măsură să apere independenţa instituţiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. Comisia Europeană indică presiunile politicului asupra magistraţilor şi instituţiilor judiciare.

S-au accentuat presiunile politicienilor asupra magistraţilor şi instituţiilor judiciare

În raportul din noiembrie 2018, CE a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare. În raportul publicat marţi, CE arată că CSM nu a numit o nouă echipă interimară de conducere, prin urmare, funcţia de inspector-şef a fost în continuare ocupată interimar până în luna mai 2019, când Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit în funcţie pe acelaşi inspector-şef, în ciuda controverselor. În acelaşi timp, în perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat să fie iniţiate proceduri disciplinare împotriva magistraţilor, inclusiv a şefilor instituţiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar, şi au continuat să fie divulgate documente în presă.

Prin urmare, recomandarea din noiembrie 2018 a fost depăşită de evenimente, însă preocupările care au motivat-o rămân perfect valabile, spune CE.

În repetate rânduri, rapoartele MCV au atras atenţia asupra presiunii la care sunt supuşi magistraţii şi instituţiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor şi a presei.

De la începutul anului 2018, această situaţie s-a înrăutăţit pe fondul acţiunilor întreprinse de autorităţile responsabile cu anchetarea disciplinară şi penală a magistraţilor. Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite în această privinţă, arată CE.

CSM nu îşi îndeplineşte rolul de a asigura un sistem de control şi echilibru eficace

În perioada de referinţă s-a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este instanţa competentă pentru numeroase procese de corupţie la nivel înalt. Experţii europeni menţionează că Guvernul a transmis Curţii Constituţionale două cereri de soluţionare a unor conflicte juridice de natură constituţională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecată în cauzele penale. În plus, Inspecţia Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva preşedintei ICCJ, iar Secţia pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcţie.

"Aceste acţiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curţi, iar atunci când preşedinta ICCJ şi-a anunţat intenţia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă preşedintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să îşi păstreze independenţa şi profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt", arată CE.

Aceste evoluţii confirmă evaluarea efectuată de Comisie în raportul din noiembrie 2018, conform căreia Consiliul Superior al Magistraturii nu îşi îndeplineşte rolul de a asigura un sistem de control şi echilibru eficace, în măsură să apere independenţa instituţiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. (Recomandarea 7 din precedentul raport), mai arată sursa citată.


 
Reamintim că pe 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a evalua progresele înregistrate de angajamentele asumate de România în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei.
 
Începând cu anul 2007, Comisia a prezentat periodic progresele înregistrate în aceste domenii în rapoarte scrise adresate Parlamentului European şi Consiliului. Rapoartele au beneficiat de contacte cu statele membre, societatea civilă, organizaţii internaţionale, experţi independenţi şi o varietate de alte surse.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: