De ce panourile de protecţie nu ar putea fi montate în toate staţiile de metrou: explicaţiile unui specialist

Montarea panourilor de protecţie nu poate fi realizată în toate staţiile de metrou, întrucât acest lucru presupune modificări substanţiale structurale, iar experienţa marilor reţele de metrou din lume a dovedit că implementarea panourilor respective doar în unele staţii a concentrat indirect actele de suicid sau de omor în staţiile în care acestea lipseau, afirmă Viorel Lucaci, inspector de stat la Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română.

„Fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe a declarat în decembrie 2017 că montarea sistemelor de siguranţă pentru călătorii care circulă cu metroul ar putea începe în trimestrul al doilea al acestui an.

Trebuie să ne întrebăm serios dacă un demers de acest fel se pretează şi dacă poate fi susţinut financiar. Părerea mea  este că metroul bucureştean trebuie să se axeze din punct de vedere al strategiei exclusiv pe extinderea reţelei asupra unor zone şi cartiere ce nu au acces la acest sistem de transport, pe siguranţă şi eventual pe sporirea capacităţii staţiilor importante, nu pe investiţii care nu se justifică totalmente. Nu pot fi echipate cu panouri de îmbarcare/debarcare toate staţiile din reţea. Mai mult, experienţa marilor reţele de metrou din lume a dovedit că implementarea panourilor respective doar în unele staţii mai mari a concentrat indirect actele de suicid sau de omor către staţiile în care ele lipsesc", a declarat pentru Agerpres specialistul ASFR, precizând că acestea sunt opinii pur tehnice, emise prin prisma percepţiei unui inginer, nefiind poziţia oficială a instituţiei.

El susţine că acolo unde această soluţie a fost într-adevăr aplicată, de exemplu în Japonia, Brazilia, Coreea de Sud, China, Franţa sau Turcia, s-a făcut doar la unele staţii, nu în totalitatea reţelelor respective.

În ceea ce priveşte metroul din Bucureşti, orice improvizaţie structurală sau funcţională aplicată unui sistem de transport complex cum este metroul implică efecte indirecte care nu întotdeauna sunt avantajoase.

Potrivit acestuia, în prezent există la nivel internaţional două soluţii constructive aferente sistemelor de panouri pentru protecţia călătorilor. Prima soluţie - panouri (în două variante, continue cu uşi glisante sau doar intermitente cu spaţii goale în dreptul uşilor ramelor) care nu ating tavanul staţiei, adică la jumătate de înălţime (circa 1,2 - 1,5 metri) faţă de nivelul peronului, fiind prinse doar pe platforma peronului. Acestea pot fi amplasate la marginea peronului (pentru metrou) sau retrase la o anumită distanţă (de obicei la 1 - 1,5 metri, preponderent pentru sistemul feroviar).

A doua soluţie presupune panouri cu uşi glisante montate pe toată înălţimea staţiei. Acestea au o complexitate superioară primei soluţii, fiind mai costisitoare, asigurând o securitate sporită călătorilor. Sunt montate la marginea platformei peronului, cu prindere atât pe platformă cât şi în tavan, având aplicabilitate în special pentru staţiile de metrou de tip "tub" sau "tunel".

Specialistul ASFR admite că avantajele panourilor sunt evidente, în special prin prisma securităţii călătorilor, însă atrage atenţia că soluţia a doua se pretează pentru staţiile de metrou al căror trafic de călători atinge valori foarte mari, nu doar la orele de vârf (de exemplu, în marile aglomerări urbane din Japonia sau China).

Un alt avantaj aferent exclusiv celei de-a doua soluţii îl constituie posibilitatea sporită de control al parametrilor climatici din staţii (temperatură, curenţi de aer şi capacitate de ventilaţie). Ca urmare a închiderii laterale a tunelurilor în zona staţiilor, prin blocarea schimburilor masive de aer între tuneluri şi incintele staţiilor generate de deplasarea ramelor, se obţine o stabilitate a temperaturii din staţii, echipamentele de climatizate şi ventilaţie nefiind solicitate în aceeaşi măsură ca în situaţia neexistenţei panourilor. În acest fel, sunt reduse consumurile energetice aferente infrastructurii de metrou.

"Orice defect sau funcţionare eronată care poate surveni la panouri sau la echipamentele auxiliare poate genera accidente uneori foarte grave, cum ar fi: deschiderea eronată a uşilor de la panouri atunci când ramele nu se află în staţie sau când acestea nu au oprit efectiv în dreptul peroanelor - la orele de mare aglomeraţie, călătorii ar putea cădea pe calea de rulare, neavând posibilitatea unei evacuări rapide - sau deschiderea/închiderea în neconcordanţă cu uşile ramelor când acestea sunt oprite în staţii. În astfel de situaţii, călătorii ar putea fi prinşi între panouri şi pereţii laterali ai ramelor. Pentru a le preveni se impun măsuri suplimentare de supraveghere pe întreaga lungime a peroanelor", precizează Lucaci.

De asemenea, trebuie modificate instalaţiile de climatizare şi de ventilaţie din tuneluri şi din staţii, deoarece existenta panourilor influenţează considerabil circulaţia aerului în ansamblul spaţiului subteran.