Experţii de mediu critică o iniţiativă legislativă a unui deputat PAS ce vizează Nistrul şi Prutul

Grupul de lucru 3 „Mediul, Schimbările Climatice şi Securitatea Energetică” al Platformei Naţionale din Moldova a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic a Uniunii Europene solicită ca iniţiativa deputatului Vladimir Bolea care vizează râurile Nistru şi Prut să fie respinsă.

Într-o declaraţie adresată conducerii ţării reprezentanţii Grupului precizează că proiectul de lege nu ţine cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii şi de diminuarea continuă a râurilor şi vizează de fapt extragerea şi vânzarea nisipului şi a pietrişului din râuri sub pretextul dezvoltării navigaţiei.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Lilia Curchi, coordonatoarea locală a Grupului de lucru 3, a declarat că este regretabil faptul că această iniţiativă legislativă a fost deja avizată de către trei comisii parlamentare, nu şi de cea de profil. „În calitate de semnatari ai declaraţiei, mizăm foarte mult, solicităm comisiei parlamentare de profil să nu avizeze pozitiv acest proiect de lege, iar autorului îi solicităm respectuos să retragă proiectul de lege din Parlament, dat fiind că, aşa cum menţionează declaraţia, acest proiect de lege se bazează iniţial pe presupuneri false cu privire la posibilitatea dezvoltării navigaţiei cu drepturi depline pe Nistru şi Prut în condiţiile hidrologice actuale. Proiectul de lege este anti-ecologic total”, a notat Lilia Curchi.

Ilia Trombiţchi directorul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, a menţionat că proiectul prevede utilizarea pe scară largă a zonei de protecţie a fluviilor Nistru şi Dunăre, şi râului Prut, care anterior erau protejate prin lege pentru activitatea economică – construirea cheiurilor temporare şi a căilor de acces la acestea pentru exportul de culturi şi alte mărfuri şi transport, şi al pasagerilor. În acest sens, proiectul de lege propune abandonarea procedurilor de expertiză de mediu şi evaluare a impactului asupra mediului pentru toate activităţile propuse. Scutit de la păstrarea tăcerii în timpul sezonului de reproducere a peştilor, inclusiv permiţând în perioada de depunere a icrelor folosirea ambarcaţiunilor cu motor pe apă, defrişarea vegetaţiei, extragerea nisipului şi pietrişului şi alte activităţi. Nisipul şi pietrişul extras din albiile minore ale râuri prin legea asta sunt scoase din sfera de aplicare a Codului Subsolului, iar soarta lor ulterioară nu este determinată de lege.

Semnatarii declaraţiei precizează că agenţii economici care desfăşoară lucrări de susţinere a şenalului navigabil sunt scutiţi de compensarea daunelor aduse mediului, ceea ce înseamnă că principiul ONU „poluatorul plăteşte” nu se aplică. Potrivit lor, proiectul de lege nu ţine cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii şi de diminuarea continuă a râurilor şi vizează, de fapt, extragerea şi vânzarea nisipului şi pietrişului din râuri sub pretextului dezvoltării navigaţiei, care nu poate fi eficientă în aceste condiţii naturale. În plus, după cum reiese din nota de informare, punerea în aplicare a legii necesită investiţii bugetare semnificative, o alternativă la care este vânzarea de nisip şi prundiş – o activitate coruptă binecunoscută. Nu este luat în consideraţie faptul că din cauza construcţiei de hidrocentrale pe râuri, scurgerea solidă de nisip şi pietriş a fost oprită. Prin urmare, extragerea lor va duce la colmatarea râurilor şi la pierderea biodiversităţii, la pierderea capacităţii râurilor de a se auto-purifica, ce produce ridicarea preţurilor la pregătirea apei pentru băut, şi a funcţiei de recrearea.

Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, membru al Grupului de lucru 3, a declarat că acest proiect de lege nu trebuie să aibă sorţi de izbândă şi trebuie aruncat la coşul de gunoi. „Nici economia Republicii Moldova, nici tot ceea ce înseamnă ecologia sau interese naţionale nu au de câştigat în urma promovării unui asemenea proiect de lege, care trebuie să recunosc apare cam la fiecare schimbare a puterii în Moldova. Este un proiect de lege care vine din subteranele economiei tenebre. Este un proiect pe care îl aduc nişte clanuri pe care noi nu le cunoaştem direct, dar care încearcă de fiecare dată să testeze şi ecologiştii, dar şi puterea care trebuie să ia în final o decizie”, a mai spus Alecu Reniţă.