Reprezentanţii ONG-urilor din Moldova susţin că atacurile la adresa societăţii civile au devenit tot mai frecvente

Reprezentanţii ONG-urilor din Moldova susţin că atacurile la adresa societăţii civile au devenit tot mai frecvente

FOTO IPN

Atacurile la adresa reprezentanţilor societăţii civile au devenit tot mai frecvente, încercându-se intimidarea organizaţiilor non-guvernamentale şi descurajarea activităţilor pe care le desfăşoară. Reprezentanţii mai multor ONG-uri au venit într-o conferinţă de presă la IPN cu un mesaj public de solidarizare.

Reprezentanţii sectorului asociativ susţine că societatea civilă este un partener care trebuie implicat în procesul decizional, pentru că doar astfel se poate contribui la dezvoltarea ţării.

Ilie Chirtoacă, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat că este vorba despre acţiuni care pun sectorul asociativ într-o lumină nu tocmai bună. „Ne referim aici la articole mass-media, atacuri inclusiv din partea politicienilor cu privire la modul în care activăm. Am observat că aceste acţiuni iau deseori forma unor articole care sunt publicate concertat pe anumite portaluri de presă cu conţinut identic, dar cu titlul puţin modificat. În unele cazuri persoanele au acces chiar la informaţii confidenţiale din dosare personale, lucru care este unul îngrijorător pentru noi”, a notat Ilie Chirtoacă.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, a spus că ONG-urile sunt organizaţii ale cetăţenilor, care stau între ei şi guvernare pentru a-i proteja de eventuale atacuri din partea guvernării. În opinia sa, în contextul atacurilor tot mai frecvente, şi organizaţiile non-guvernamentale s-au separat în ONG-uri care într-adevăr reprezintă interesele cetăţeanului de rând, şi în organizaţii care acţionează pe linia guvernării, iar recent a devenit cunoscut faptul că patru astfel de organizaţii au beneficiat de finanţare de la Cancelaria de Stat pentru efectuarea unor cercetări. „Noi nu suntem decât o oglindă în care se reflectă opinia cetăţeanului. Sigur că ar putea întâmpla să existe şi erori. Noi acceptăm lucrul acesta, dar totuşi ne străduim să fim cât mai obiectivi şi să măsurăm cât mai exact ceea ce spune cetăţeanul în această situaţie”, a mai spus Arcadie Barbăroşie.

Veaceslav Tofan, directorul executiv Amnesty International Moldova, a menţionat că problema atacurilor asupra ONG-urilor este o tendinţă globală. Sursa menţionează în acest context Rusia, Turcia şi chiar şi un stat al Uniunii Europene, Ungaria, în care ONG-urile sunt supuse unor atacuri fără precedent. În Ungaria ONG-urile care apără drepturile omului şi care primesc finanţare din afară sunt discreditate. Mai ales organizaţiile care apără drepturile refugiaţilor sunt supuse presiunilor administrative, le sunt aplicate amenzi, iar uneori le este suspendată activitatea. În Moldova atacurile s-au intensificat după deportarea, pe care o consideră ilegală, a profesorilor turci, la începutul lunii septembrie 2018. Organizaţia a publicat mai multe apeluri prin care a solicitat stoparea acestui proces, în condiţiile în care profesorii riscau să fie judecaţi pe nedrept în Turcia, lucru care şi s-a confirmat, recent fiind condamnaţi la doi dintre cei şapte profesori. Restul urmează să-şi afle sentinţa până în luna mai.

Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a menţionat că pentru prima dată în 2018 asociaţia şi observatorii săi s-au confruntat cu situaţii care, în opinia experţilor, pot fi calificate ca fiind acţiuni de intimidare. Unele au fost discutate cu actori relevanţi şi Ion Manole speră că acestea au fost soluţionate. În viziunea sa, este necesar un climat sănătos de colaborare şi parteneriat, ceea ce presupune şi respect reciproc între ONG-uri şi autorităţi.

„Pledăm pentru un parteneriat strategic între stat şi organizaţiile societăţii civile. Desigur, condamnă atacurile care au avut loc şi care s-au intensificat pe parcursul ultimilor doi ani. Noi nu considerăm că acesta contribuie la crearea unei societăţi democratice şi, în general, la dezvoltarea ţării. Încă o dată – suntem pentru crearea unei culturi de dialog, respect mutual pentru ca împreună să putem contribui la dezvoltarea ţării”, a mai spus Tatiana Savva, analistă la Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: