O asistentă medicală reuşeşte să schimbe mentalităţi în sistemul sanitar românesc: „În primul rând să nu faci rău“

O asistentă medicală reuşeşte să schimbe mentalităţi în sistemul sanitar românesc: „În primul rând să nu faci rău“

Ramona Marincaş este director de îngrijiri din 2010 FOTO Andreea Vilcovschi

Luând modelul britanic, o asistentă medicală a aplicat în spitalul în care lucrează o serie de practici care să asigure confortul şi siguranţa pacientului.

Ramona Marincaş are 47 de ani, iar pe ultimii 29 i-a dedicat muncii în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Zalău, unde şi-a început cariera ca asistentă medicală. Între timp a ajuns director de îngrijiri al celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ, fiind responsabilă de o serie de proiecte implementate aici în vederea prevenirii şi controlului infecţiilor nosocomiale, dar şi pentru confortul şi siguranţa pacientului.

Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-a coordonat a fost amenajarea Staţiei Centrale de Sterilizare, o investiţie de 450.000 de lire asigurată cu sprijinul financiar al Medical Support in Romania (o fundaţie care sprijină de peste 20 de ani SJU Zalău).

Prima Staţie Centrală de Sterilizare din ţară

În urma acestei investiţii, Spitalul Judeţean a devenit primul din ţară care dispune de o astfel de staţie amenajată după standarde internaţionale. „Asta înseamnă că într-o singură locaţie are loc procesul de decontaminare: curăţare, dezinfecţie şi sterilizare a instrumentelor medicale. Procedura presupune nişte avantaje extraordinare, pentru că acum avem personal specializat în acest domeniu, iar întreg procesul este atent urmărit. Este un aspect esenţial pentru prevenirea infecţiilor”, explică Ramona Marincaş, cea care ocupă, din 2010, şi funcţia de director de îngrijiri al celei mai mari unităţi spitaliceşti din Sălaj.

Graţie implicării ei, unitatea medicală din Zalău de devenit prima de profil din ţară în care pentru fiecare procedură şi pacient în parte există o trusă unică sterilă, prin care se elimină riscul transmiterii infecţiilor încrucişate. Trusa de intervenţie ce se deschide în faţa pacientului are un cod propriu, ce permite o trasabilitate foarte bună.

"Rezistenţa la schimbare a fost mare"

Oficialul Spitalului recunoaşte că introducerea noului sistem a fost un proces dificil şi de durată, personalul fiind reticent la schimbare. “Începutul a fost foarte greu, rezistenţa la schimbare a fost mare. Spre exemplu, trusa pentru pansat este una standard, internaţioanală, ale cărei pense mai greu de manevrat de către personalul medical şi care implică mai multă atenţie şi fineţe, astfel încât pacientul să simtă cât mai puţin disconfort. Au fost foarte multe reclamaţii şi plângeri, unii au refuzat să le folosească, pe motiv că nu sunt intrumente bune, s-au întâmplat şi multe greşeli, însă într-un final, s-au obişnuit cu ele. Au înţeles că în meseria asta trebuie să fii, mai întâi de toate, uman. Acum gestionăm 2.500 de truse şi peste 25.000 de instrumente”, îşi aminteşte directorul.

Pentru a împărtăşi experienţa pe linie de sterilizare, la iniţiativa Ramonei Marincaş, Spitalul Judeţean din Zalău organizează de şapte ani încoace o conferinţă naţională, în cadrul căreia sunt dezbătute probleme ce ţin de prevenirea infecţiilor şi sterilizarea în mediul spitalicesc. "De la englezi am învăţat că dacă ţii ceva numai pentru tine, acel lucru îşi pierde valoarea. Ca urmare am ales să împărtăşim ceea ce noi am învăţat şi am aplicat la Zalău cu toţi cei care doresc să ne ia exemplul", mai spune Marincaş.

În paralel cu proiectul Staţiei de Sterilizare, sălăjeanca a început o colaborare cu specialiştii Infection Prevention Society (Societatea de Prevenire a Infecţiilor din Marea Britanie), care au dat o mână de ajutor Spitalului din Zalău în vederea implementării normelor de siguranţă pentru pacienţi, într-o perioadă în care în România subiectul infecţiilor nosocomiale nu era unul dezbătut. „În urmă cu zece ani, pentru România infecţiile intraspitaliceşti nu însemnau nimic. Partenerii englezi se mirau cum de nu reuşim să obţinem fonduri pentru a avea un mediu spitalicesc mai sigur din acest punct de vedere. Ei erau foarte preocupaţi de tot felul de detalii pe care în România nimeni nu le băga în seamă, detalii extrem de importante în vederea prevenirii infecţiilor nosocomiale”, explică directorul de îngrijiri.

Sănătatea pacientului, pe primul plan

În urma acestei colaborări, a dobândit o serie de informaţii preţioase pe care, din dorinţa de a le transmite şi colegilor săi, le-a cuprins într-un manual pentru asistenţii medicali, editat în 2013: “Primum non nocere. În primul rând să nu faci rău”, un volum ce reuneşte recomandări de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale. Ideea i-a venit după ce a participat, ca invitat, la Conferinţa Naţională a Societăţii de Prevenire a Infecţiilor din Anglia, în 2009. “Am aflat cât de mult rău pot face aceste infecţii, cât de mulţi oameni mor zilnic în toată lumea din cauza lor şi cât de important este să le prevenim şi să le controlăm, aşa că am considerat că trebuie să promovez ceea ce învăţasem”, susţine sălăjeanca.

Luând ca model practica spitalelor din Anglia, Ramona Marincaş a insistat pentru introducerea şi respectarea cu stricteţe a unor reguli de igienă care să protejeze sănătatea pacientului: “Fiecare angajat al spitalului trebuie să conştientizeze că nerespectând nişte simple reguli de igienă poate face rău pacientului. Iar cel mai simplă metodă prin care infecţiile nosocomiale pot fi prevenite este igiena mâinilor. Pentru ca persoanalul care interacţionează cu pacientul să aibă în permanenţă mâinile curate, aspect esenţial în spital, pe fiecare cărucior de tratament a fost amplasat un dispenser cu dezinfectant alcoolic”.
Reprezentanta SJU Zalău este de părere că un astfel de plan de îngrijiri ar trebui implementat în întreg sistemul sanitar, lucru care ar oferi autonomie asistentului medical. “Acest lucru ar înseamna ca asistentul să nu facă doar ce îi cere medicul, ci să aibă propria gândire în ceea ce priveşte pacientul, să ia decizii, să hotărască pentru pacient ce e mai bine, respectând, însă recomandările medicale. Practic, asistentul trebuie să fie un fel de avocat al pacientului, vocea lui”, consideră Ramona Marincaş.

Premiată de englezi

Pentru activitatea desfăşurată în domeniul prevenirii şi controlul infecţiilor, directorul de îngrijiri medicale a fost desemnat, în luna septembrie a acestui an, "Practitioner of the Year 2016 Finalist Highly Commended" de către Societatea de Prevenire a Infecţiilor din Marea Britanie. Premiul i-a fost înmânat în cadrul Conferinţei anuale de prevenire a infecţiilor.

Convinsă că îngrijirea bolnavul pe durata spitalizării înseamnă mai mult decât simplu tratament medical, Ramona Marincaş a dus o luptă deloc uşoară, cu mentalităţi şi obiceiuri vechi, care dezavantajau pacientul. Tot în colaborare cu partenerii englezi, asistenta medicală a reuşit să creeze un plan de îngrijiri, care să răspundă nevoilor pacientului şi să îi ofere siguranţă în perioada pe care o petrece pe patul de spital: „Planul de îngrijiri cuprinde tot ce are nevoie un pacient în spital, pe lângă tratament, respectiv şase aspecte ce trebuie monitorizate cu atenţie şi care ţin de igienă, alimentaţie, eliminare, durere, comunicare şi prevenirea infecţiilor”. Toate astea, fără a neglija un alt element important, şi anume respectarea deminităţii pacientului şi a dreptului lui la intimitate.
Şi-ar dori să continue proiectele educative prin redactarea unor manuale pentru cursanţii postlicealelor sanitare, cei care sunt nevoiţi în prezent să studieze după cărţi vechi şi depăşite.

Vă mai recomandăm:

Cum arată Ambulatoriul Spitalului Judeţean, după o investiţie de 8 milioane de lei - FOTO

 

Povestea Cristinei Balaban, femeia care  s-a transformat în mamă adoptivă pentru 126 de copii singuri pe lume

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: