Cum l-au omagiat sălăjenii pe Iuliu Maniu la împlinirea a 60 de ani
0Deşi Iuliu Maniu se afla, la acea vreme în Bucureşti, comunitatea din Şimleu Silvaniei, oraşul său natal, nu a trecut cu vederea ziua în care marele om politic împlinea 60 de ani.
În 8 ianurie 1933, când Iuliu Maniu împlinea 60 de ani, autorităţile din Şimleu Silvaniei, oraşul natal al politicianului, au organizat în cinstea lui o adunare festivă, la care au participat membri ai comunităţii, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor. Printre ei, primarul oraşului, Ioan Szabo, prefectul judeţului, Gheorghe Pop de Oarţa, şi consilierii locali.
Potrivit istoricului Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, adunarea festivă a fost deschisă de către primar, care a declarat că Iuliu Maniu „a stat totdeauna în serviciul concetăţenilor săi din Şimleu, fie pe timpuri grele de luptă naţională, fie în opoziţie în ţara întregită, fie ca premier al României”. În semn de recunoştinţă, marele om politic a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului, toţi consilierii locali, indiferent de formaţiunea politică pe care o reprezentau, votând în favoarea acestei propuneri. Absent de la manifestările organizate cu prilejul aniversării sale, Iuliu Maniu a aflat despre titlul ce îi fusese conferit printr-o telegramă.
Telegrame de felicitare i-au trimis şi studenţii din Societatea culturală "Sălăjeana", care "îi aduceau un omagiu preşedintelui de onoare al societăţii lor, Iuliu Maniu, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi îi promiteau că vor <<dezvolta moştenirea naţională şi morală ce ne va lăsa-o, cu aceeaşi credinţă, desinteres şi loialitate, pe care a avut-o însuşi>>", precizează Marin Pop.
Recunoştinţă pentru dreptul la vot acordat femeilor
Deşi nu împărtăşea concepţiile politice ale lui Maniu, fostul prefect liberal de Sălaj, Emil Lobonţiu, aprecia în cuvântul său „marile servicii, pe cari sărbătoritul le-a făcut neamului românesc, ţării şi în special judeţului”, în timp ce deputatul ţărănist şi fost prefect, Alexandru Aciu, a mulţumit partidelor din opoziţie „cari ridicându-se deasupra patimelor omeneşti au creiat o atmosferă de solidaritate cetăţenească impunătoare”.
În aceeaşi zi, studenţii sălăjeni au organizat o şedinţă plenară în cadrul căreia l-au sărbătorit pe preşedintele lor de onoare şi au luat decizia ridicării, în satul Bădăcin, a unei Case Naţionale, „pentru a lega ziua de omagiu şi închinare de o realizare durabilă, care să rămână mărturie a sentimentelor de recunoştinţă şi ataşament ale tineretului intelectual sălăjan faţă de sfătuitorul şi părintele lui sufletesc”. Această primă Casă Naţională din judeţul Sălaj urma să fie ridicată „în mijlocul comunei, pe o frumoasă colină cu pomi”, pe un teren donat de Maniu societăţii, cu câţiva ani înainte.
O altă telegramă a fost expediată de reprezentantele mişcării feministe sălăjene, în care îl declarau pe "fiul primei noastre prezidente", membru de onoare al Reuniunii Femeilor Române Sălăjene. În aceeaşi zi, în cadrul Adunării Generale a Reuniunii, preşedinta Elena Aciu i-a transmis mulţumiri lui Iuliu Maniu pentru cele 400 de volume, pe care le-a donat bibliotecii, în amintirea părinţilor săi decedaţi, dar şi pentru faptul că sub guvernarea lui, femeile au primit drept de vot.
De asemenea, susţine istoricul, a fost constituită o delegaţie de 80 de intelectuali şi ţărani, care intenţionau să meargă la Bucureşti pentru a-şi exprima sentimentele de omagiu ale sălăjenilor, faţă de marele om politic. Planurile au fost, însă, anulate, la insistenţele lui Maniu.
Casă Naţională în cinstea familiei Maniu
Construcţia Casei Naţionale de la Bădăcin a început în 1 iulie 1933, graţie implicării unor membri ai societăţii culturale "Sălăjana". "Pentru ca această casă să reprezinte cu adevărat un omagiu adus de tineret, studenţii sălăjeni au hotărât să ridice <<ei înşişi fundamentul – cu îndrumarea maeştrilor zidari, - până la înălţimea de un metru>>”, menţionează Marin Pop. Potrivit acestuia, imobilul urma să poarte numele părinţilor omului politic sălăjean, Clara şi Ioan Maniu, amândoi decedaţi la vremea respectivă şi se dorea a fi "un loc de pelerinaj naţional, în momentele de comemorare a evenimentelor şi a personalităţilor marcante ale judeţului Sălaj". "Conform planului iniţiat de către studenţii sălăjeni, Casa Naţională de la Bădăcin urma să cuprindă un mic muzeu al Sălajului, cu obiecte istorice, de artă populară şi de ţesătorie. De asemenea, urma să fie dotată cu o bibliotecă, cu o sală de lectură pentru locuitorii comunei, cu o sală de şedinţe pentru consiliul comunal şi pentru şezători săteşti, precum şi cu camere de odihnă", explică sursa citată.
În cadrul unui amplu eveniment petrecut în 10 septembrie 1933, în prezenţa a aproximativ 5.000 de persoane, potrivit presei vremii, a fost citit actul fundaţional, "din care reiese că această casă de cultură fusese ridicată ca o mărturie a cinstei şi recunoştinţei sălăjenilor cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Ioan Maniu şi a 60 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu", afirmă cercetătorul ştiinţific, adăugând că după ce a fost semnat, documentul a fost sigilat şi introdus de omul politic în temelia noii clădiri.
inaugurarea s-a produs o lună mai târziu, pentru ca în 1 decembrie 1933, în sala festivă a Casei Naţionale să aibă loc un triplu eveniment: marcarea a 15 ani de la Unirea Ardealului cu România, 60 de ani de viaţă ai lui Iuliu Maniu, preşedintele de onoare al societăţii culturale „Sălăjana” şi 14 ani de activitate a societăţii.
Imobilul găzduieşte în prezent Şcoala Gimnazială "Iuliu Maniu" Bădăcin.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
