Milionarul Romeo Dunca are trei motive pentru stagnarea României: „Minciuna, hoţia şi lipsa de respect faţă de muncă“

Milionarul Romeo Dunca are trei motive pentru stagnarea României: „Minciuna, hoţia şi lipsa de respect faţă de muncă“

Romeo Dunca

Omul de afaceri timişorean Romeo Dunca se luptă de 13 ani cu autorităţile locale pentru a realiza o staţiune de schi pe Muntele Mic.

Milionarul timişorean Romeo Dunca este o figură aparte în lumea oamenilor de afaceri din Timişoara. Acesta conduce cea mai mare firmă de transport internaţional, Dunca Expediţii (are peste 700 de angajaţi), iar de ani buni se luptă pentru finalizarea investiţiei în pârtia de schi de pe Muntele Mic. Romeo Dunca este unul dintre cei 38 de bănăţeni care propun un proiect de ţară, care să urmeze modelul economic al judeţului Timiş.
 
“Nu am fost părtaş la vandalizarea României şi nu am datorii la stat. Am realizat, în aceşti ani, un profit net de peste 15 milioane de euro, pe care, în parte, am hotărât să-I investesc în turism. Legislaţie proastă şi veşnic în schimbare. Impozitele pe muncă cele mai mari din Europa. Zeci de taxe servite la pachet, cu birocraţie cât cuprinde, şi, ce e mai grav, nicio protecţie împotriva furturilor, de orice fel. În loc ca impozitul pe profit să fie mai mare şi linişte pentru a putea realiza profit, ne minţim cu cotă mică de impozitare, la final, dar e aproape inuman de greu să ajungi la ei. Dacă nu eludezi legea. Sau nu ai lucrări cu statul, printr-un cunoscut sau un neam ce e bine ancorat politic. Legislaţia noastră este proastă, întrucât cei ce fură sunt protejaţi. De exemplu, un administrator de firmă, ce dă ţepe, scapă foarte uşor şi nu înapoiază prejudiciul din cauza legilor ultra-permisive. Şi, culmea, acesta poate înfiinţa altă societate, cu care poate păcălii pe alţii. În alte ţări, cei care dau ţepe, nu mai pot înfiinţa altă firmă, până nu se împacă cu creditorii”, e de părere Romeo Dunca. 
 
Of-ul lui Romeo Dunca
   
Omul de afaceri se confruntă cu probleme mari în a investi în turismul din Caraş-severin. De 13 ani se luptă pentru a realiza o staţiune de schi pe Muntele Mic. Este vorba de o istalaţie pe cablu, de ultimă generaţie, care deserveşte o pârtie de trei kilometri, de o istalaţie ce produce zăpadă artificială şi o nocturnă. Până acum a plătit şase milioane de euro. 
 
“S-au demarat, după acest moment, cinci procese şi sunt pe rol trei plângeri penale. Dacă lucrurile erau normale, vorba devenea contract, după o strângere de mână. Dar am făcut şi un contract semnat, care nu are nici măcar valoare de vorbă. Scandalos este că autorităţile de acolo nu respectă nici munca, nici regula, deoarece persoanele din administraţia comunei vor să-şi însuşească investiţia şi beneficiile muncii mele: ideea, telescaunul, PUZ-ul (numele meu a fost înocuit cu numele lor, apoi a fost depus spre aprobare) şi să mă falimenteze. Dar nu şi-au găsit fraierul, pentru dreptate merg până în pânzele albe”, mai spune Dunca.
 
După experienţa de la Muntele Mic, Romeo Dunca susţine că a identificat “trei tipuri de cancer care ne împiedică să progresăm în toate domeniile, încât să atingem un standar occidental de civilizaţie şi un nivel de trai decent: Lipsa de respect faţă de muncă, minciuna şi hoţia”.
 
Iată radiografia lui Dunca:
 
Lipsa de respect faţă de muncă
 
“Într-o societate funcţională, normală care să aibă la bază economia de piaţă, munca fiecăruia este apreciată şi plătită în consecinţă, est respectată şi prozejată, întrucât crează plus valoare. Legiuitorul ar trebui să îl protejeze pe cel ce munceşte, să îl apere şi ajute pe cei care nu pot lucra temporar ori să-I recompenseze pe cei care au muncit destul…La noi, în schimb, cei care cunosc respectul pentru muncă sunt eliminaţi din orice competiţie prin care putea ajunge în poziţii cheie. Sunt promovate nonvalorile, prin legi idioate, scoase de cei care urăsc munca şi nici nu-I înţeleg iţele şi prin aceasta importanţa. Această situaţie are ca efect imediat sustragerea de la răspundere pentru munca prost făcută. Munca bine făcută trebuie bine plătită, chiar cu funcţii de conducere, în timp ce munca de slabă calitate trebuie sancţionată…Noi impozităm, la ânge, munca, în loc să apăsăm pedala impozitării în cazul luxului şi al viciului”.
 
Minciuna
 
“Este cea mai toxică stare de fapt din  societatea românească actuală, cu rădăcini puternice în lipsa cvasitotală de morală, de care se foloseşte clasa politică (şi nu numai) pentru a-şi atinge scopurile şi, mai ales, intersele materiale uriaşe şi obsedante. Ea creează confuzie şi bulvesare generală, aproape nimeni nu mai ştie pe cine să creadă, pe ce, unde şi când poate conta, iar oamenii îşi cheltuie energia şi timpul, preocupaţi de false probleme. Minciuna ne este servită la pachet cu lipsa de respect faţă de muncă de cei care trebuie să rămână la putere cu orice preţ. Politicienii aflaţi la putere mint de sting, iar în ziarele şi televiziunile aservite lor se minte, în acelaş regim….Există o singură soluţie, aceea de a pregăti o legeprin care mincinoşii din politică şi din presă să răspundă cu averea”.
 
Hoţia
 
“Este avatarul celor care aplaudă nemunca. Care au minciuna în sânge şi o cultivă, în interes personal sau de grup. Ajunşi la putere, e nu au decât un singur scop: să fure, solo sau in corpore, de la statul român sau de la firmele profitabile supraimpozitându-le, asistaţi de lipsa de profesionalism, de adormirea vigilenţei instituţiilor de profil şi chiar de protecţia unora dintre aceştia. Statutul de hoţ a devenit un targhet în politică. Pentru că, se ştie, cei ce fac legi nu au muncit, s-au îmogăţit furând, dar pentru asta au trebuit să mintă. Ca să terminăm cu cei care fură de la statul român, adică din buzunarele noastre, trebuie ca toţi să răspundă cu averea şi libertatea. Dai înapoi tot ce ai furat şi abia apoi faci puşcărie pentru hoţia săvârşită”, a scris Romeo Dunca în cartea “Bănăţeni pentru viitorul României”.
 
A renunţat la drepturile de revoluţionar şi a plecat în Germania
 
Romeo Dunca a aprticipat activ la Revoluţia din Timişoara şi a fost membru fondator al Frontului Democrat Român, în 22 decembrie 1989. În 1990, renunţă la toate drepturile cuvenite şi pleacă în Germania. Trei ani mai târziu revine în ţară şi înfiinţează firma Dunca şi fiul –prima firmă de transport internaţional din România, devenită apoi Dunca Expediţii. Este primul român care a participat şi terminat Raliul Paris-Dakar pe motocicletă (în 2005). Alături de alpinistul Horia Colibăşanu escaladează vârful Manaslu (8.153 de metri) din Himalaya (în 2007) şi participă la prima expediţie românească pe schiuri, la Polul Sud. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: