FOTO Cele mai frumoase rute pentru bicicliştii din Timişoara. Se poate pedala în voie în jurul oraşului, în pădure, pe dealuri şi pe malurile apei

FOTO Cele mai frumoase rute pentru bicicliştii din Timişoara. Se poate pedala în voie în jurul oraşului, în pădure, pe dealuri şi pe malurile apei

Pista de biciclete care leagă Timişoara de Serbia FOTO Ştefan Both

Timişorenii iubitori de biciclete, atât cei care pedalează pentru relaxare, pe distanţe scurte, cât şi cei avansaţi, care caută trasee lungi, au de unde alege. Timişoara este fără îndoială capitala bicicliştilor. Raportat la numărul de locuitori, capitala Banatului este pe primul loc în ţară la posesori de biciclete. Ca atare, iubitorii mersului pe două roţi şi-au creat deja un obicei de a pleca pe „coclauri”.

 Pe lângă pistele de biciclete, care răsar în oraş una după alta, fiind deja amenajate peste 60 de kilometri, cicliştii şi-au realizat propriile care se întind în jurul Timişoarei. Sunt distanţe mai scurte sau mai mulgi, pe şes sau pe deal, de-a lungul canalului Bega sau al râului Timiş.

Multe se datorează campaniei Verde pentru Biciclete, demarată în urmă cu şase ani de omul de afaceri Emil Cristescu, şi devenită una din cele mai importante campanii de promovare a mersului pe biciclete din România.

Verde pentru biciclete a schimbat percepţia timişorenilor legat de bicicletă ca mijloc de transport ecologic, sănătos şi economic.

Reabilitarea malurilor Begăi pe fonduri europene cuprinde şi realizarea de piste de biciclete pe toată lungimea canalului, de la Uzina de Apă până la Solventul. Lucrările avansează rapid iar pista poate fi deja folosită de timişoreni, chair dacă mai există anumite zone de şantier.

Pista pe malul Begăi până în Serbia

Una dintre cele mai interesante proiecte transfrontaliere între România şi Serbia este realizarea pistei de biciclete care va lega cele două ţări. Finanţarea europeană este în valoare de aproximativ 2,4 milioane de euro şi cuprinde realizarea unei piste de biciclete de 37 de kilometri pe teritoriul României şi realizarea proiectului piestei de biciclete pe teritoriul ţării vecine.

Pista de biciclete pleacă de la Podul Modoş – ultimul pod din Timişoara, în continuarea pisei de biciclete a municipalităţii, şi se termină, în prima fază, la graniţa cu Serbia.

Lucrările la realizarea pistei de biciclete de pe digul canalului Bega se desfăşoară cu rapiditate, urmând să fie gata la sfârşitul acestui an. Termenul de finalizare pentru realizarea pistei este până în luna decembrie.



Drumul pentru biciclişti începe pe malul stâng al Begăi, iar la Utvin se va traversa podul, urmând ca până la graniţa cu Serbia să pedeze pe partea dreaptă a digului. Asfaltul a fost deja aşternut pe porţiunea de la Timişoara-Uivar şi a început asflatrarea şi după pod, spre Sânmihaiul Român.
Pista de cicloturism va treace practic pe lângă ecluza de pe Bega.



Tot în cadrul acestui proiect se va realiza şi un punct de trecere a frontierei pentru biciclişti.

Trasee turistice în Pădurea Verde

În Pădurea Verde care este împărţită de Timişoara şi Dumbrăviţa, au fost trasate, în 2009, patru rute marcate de un triunghi colororat. Traseele sunt amenajate pe diferite grade de dificultate, pentru a oferi oportunităţi de parcurge a Pădurii, în funcţie de experienţa utilizatorului bicicletei.

Acestea sunt precum urmează: Traseul Verde - 2.2 km (scurt) ; traseul Albastru - 3.2 km (mediu), traseul Roşu - 4.4 km (lung ) şi Orange - 4 km (Vânătoresc şi străbate principala zonă de vânătoare din pădure)

Rute pentru amatorii de pedalare prin judeţul Timiş

Iubitorii de biciclete din Timişoara au realizat câteva tresee semi-oficiale în jurul oraşului. Sunt însă rute şi mai îndepărtate, cum ar fi cele din zona lacului Surduc. Iată câteva idei de pedalare prin judeţul Timiş.

Buziaş-Niţchidor-Buziaş: Din staţiunea Buziaş se pedalează până la Niţchidorf, satul unde s-a născut cunoscuta scriitoare Herta Muller, distinsă cu Nobel pentru Literatură, în 1999- iar apoi înapoi la Buziaş, pe ruta Vucova, Chevereşu Mare, Bacova. Traseul are 46 de kilometri.


GALERIE FOTO cu hărţile realizate pentru câteva din rutele din jurul Timişoarei

O altă rută folosită de biciclişti este Maşloc – Charlottenburg (frumosul sat rotund întemeiat de şvabi acum 240 de ani) –Altringen – Bogda-Buzad-Sălciua Nouă-Remetea Mică: 52 de kilometri.
 

 
O rută frumoasă de week-end poate fi străbătută în zona lacului Surduc. Se pleacă de la Pogăneşti, se trece prin Hăuzeşti-Fârdea-Surdu Mic-Traian Vuia (unde poate fi vizitat muzeul dedicat inventatorului bănăţean Traian Vuia), iar în final din nou Pogăneşti. Distanţa străbătută este 55 de kilometri.


 
Un traseu mai lung este cel care trece din judeţul Timiş în Caraş-Severin. Se pleacă din nou de la Buziaş, spre Sacoşu Mare, de aici se trece în judeţul vecin, se traversează localitatea Valeapai, apoi Vermeş, de aici se revine în Timiş, spre Buziaş. Ruta are o lungime de 65 de kilometri.
 
Un traseu mai greu, dedicat profesionişti, este Timişoara-Buziaş- Silagiu, unde se intră pe un traseu în pădure, iar diferenţa de altitudine este de 200 de metri. Distanţa este de 103 kilometri.
 
Un alt traseu foarte tehnic pe dealuri, lung de 65 de kilometri, este Timişoara-Giarmata-Bencecu de sus-Ianova-Remerea Mare-Ghiroda-Timişoara. Şi aici se urcă până la 200 de metri. 

 
Roată în jurul Timişoarei
 
Timişoara poate fi înconjurat pe un inel special realizat de iubitorii de ciclism din oraş. Lunginea inelului de la marginea Timişoarei are o lungime de 42 de kilometri.
 
Un traseu lejer este Timişoara-Dumbrăviţa-Giarmata-Pişchia-Bordoş, de 31 de kilometri.
 
Un traseu cu adevărat spectaculos este cel care merge pe malurile Begăi şi Timişului. Se pleacă din Ghoroda, de unde se urcă pe malul Begăi. 
 
Se pedalează pe cursul canalului până la Remetea Mare, de unde se iese spre Bucovăţ, apoi se merge pe direcţia Bazoşu Nou. De aici începe traseul pe malul râului Timiş. Se merge spre Uliuc, Urseni, iar apoi se coteşte spre Giroc. Traseul are 56 de kilometri. 
 

O rută preferată de mulţi timişoreni este cel de la Şag, tot pe malul Timişului. Este valabilă şi pedalarea şi la Albina, tot pe cursul râului.


 
O rută frumoasă este şi Timişoara-Herneacova, de 35 de kilometri. Se terece peste dealurile Recaşului. Un popas se poate face şi la Cramele Recaş. La Herneacova se află baza hipică construită de milionarul Georgică Cornu. Pentru cei care vor să prelungească traseul pot pedala încă câţiva kilometri până în satul fantomă Naidăş, depoplat la începutul anilor 90.


 
Tot un traseu de pedalat recomandat este şi cel din pădurea de la Bazoş.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm:

Vacanţe şvăbeşti în pensiuni româneşti. Aşa ar putea să sune reclama pentru câteva pensiuni turistice care s-au deschis în judeţul Timiş. Pensiunile încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti, în care ordinea şi liniştea sunt cuvinte de ordine.

FOTO Pensiunile din Timiş care încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti de altădată

Citeşte şi

FOTO Nonconformista pistă de biciclete de pe malul Begăi naşte pasiuni în rândul timişorenilor conservatori

Campania Verde pentru Biciclete a transformat Timişoara în capitala bicicliştilor din România

FOTO VIDEO Cinci ani de pedalare susţinută în Timişoara: “Oraşul este pe un drum de modernizare şi de occidentalizare”

FOTO Pedalarea de primăvară: Timişoara a devenit un oraş al bicicliştilor


Timişoara, oraşul unde bicicleta a devenit mod de viaţă

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările