Justiţiabilii de la Olt, confuzi din cauza judecătorului de cameră preliminară
0
Prevederile noului Cod Penal valabil din februarie a.c. continuă să suscite probleme în instanţele de la Olt, afectaţi fiind nu doar cei implicaţi "în prima linie" – inculpaţi, reclamanţi etc., dar şi judecătorii. Cele mai multe probleme par a fi legate de una din noţiunea judecătorului de Cameră Preliminară. Cel puţin aceasta este observaţia magistraţilor Tribunalului Olt, care spun că neînţelegerea noului concept duce la confuzii în instanţă.
Deşi au trecut câteva luni bune de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, noutăţile aduse de acesta din luna februarie a.c. încoace continuă să producă probleme în instanţă, majoritatea cauzate de neînţelegerea noilor concepte ale Codului menţionat. La acest moment, cele mai multe aspecte sesizate în practica cotidiană de către magistraţii de Tribunalul Olt par a fi reprezentate de neînţelegerea noţiunii de "judecător de Cameră Preliminară”, instituţie introdusă de la 1 februarie a.c. În acest sens, reprezentanţii Tribunalului Olt au organizat, miercuri – 18 iunie, o conferinţă de presă, în cadrul căreia au sesizat problemele cu care se confruntă acum, la câteva luni de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal.
Judecătorul Gheorghe Biolan de la Tribunalul Olt (foto-stg.), purtător de cuvânt al instituţiei, a precizat că, din cauza faptului că părţile implicate în procesele de pe rol - inculpaţi, reclamanţi etc. - nu s-au informat temeinic asupra a ceea ce înseamnă "judecătorul de Cameră Preliminară”, derularea speţelor este îngreunată şi nu de puţine ori dă naştere la situaţii „delicate” în faţa instanţei. Astfel, justiţiabilii devin confuzi în faţa instanţei şi se consideră nedreptăţiţi.
"Judecătorul de Cameră Preliminară are drept atribuţii, în principal, verificarea legalităţii sesizării instanţei din rechizitoriu într-o anumită cauză - ceea ce include şi verificarea competenţei instanţei unde urmează să se deruleze procesul: materială, penală şi teritorială, dar şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, adică probele să fie administrate, în cursul urmăririi penale, cu respectarea drepturilor participanţilor la proces. De asemenea, acest judecător de cameră preliminară soluţionează contestaţiile care se invocă în legătură cu soluţiile date pe cererile şi excepţiile invocate împotriva acceptării rechizitoriului în cauză, dacă acestea se depun în termenul legal. Judecătorul de cameră preliminară verifică şi dacă există fapta în sine, sesizarea să fie făcută cum trebuie ca să nu existe cazuri de persoane trimise în judecată pentru o infracţiune ce nu există”, a afirmat Biolan.
La rândul său, Ionel Grigorie, judecător la Curtea de Apel Craiova (foto-dr.), fost purtător de cuvânt al Tribunalului Olt, a precizat, la rândul său: "Probleme în instanţă apar atunci când părţile care nu au avocat angajat nu înţeleg să conteste ceea ce a dispus judecătorul de Cameră Preliminară în faza de dinaintea începerii propriu-zise a procesului în sine, adică să conteste administrarea probelor de la dosar. Şi, astfel, oamenii fac contestaţii ce ajung la noi, la Curtea de Apel, unde cei implicaţi în proces vin ulterior şi ne propun ei - nouă, probe, şi spun că nu s-au administrat alte probe sau încearcă să-şi demonstreze nevinovăţia, ceea ce înseamnă judecată pe fond, or nu asta face un judecător de cameră preliminară, ci verifică doar legalitatea administrării probelor. Sunt frecvente asemenea contestaţii, dar ele nu sunt pe textul de lege. Judecătorul de cameră preliminară este un concept care înlătură neregulile ce mai scapă în timpul urmăririi penale”.
Magistraţii au afirmat că, la finele anului, va avea loc o evaluare a situaţiei generale, unde va fi prinsă şi instituţia judecătorului de cameră preliminară, a cărui introducere în sistem ar fi fost iniţial motivată de urgentarea derulării proceselor.
Mai puteţi citi:
VIDEO Criminalul adolescentei din Şopârliţa şi-a recunoscut fapta
Se încarcă comentariile...
