Cum găsim produse româneşti de sezon veritabile. „Nu avem la data asta tomate româneşti produse în câmp“

Cum găsim produse româneşti de sezon veritabile. „Nu avem la data asta tomate româneşti produse în câmp“

În lipsa unui control strict, adesea produsele de import ne pot fi vândute drept produse româneşti FOTO: arhiva

Sătui de legumele de import pe care le consum peste iarnă, căutăm în această perioadă legumele româneşti apărute în pieţe. Nu totdeauna ceea ce ni se vinde ca produs românesc este exact asta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Medicii ne recomandă, pentru a  nu risca reacţii nedorite în urma consumului de fructe şi legume „forţate“ să se coacă sau tratate excesiv pentru a rezista transportului pe distanţe mari, să consumăm doar produse de sezon. Pe de altă parte, căutăm gustul roşilor, castraveţilor, ardeiului, verzei etc. româneşti, iar pe etichetă, în pieţe, găsim din ce în ce mai des, la ţara de provenienţă, România.

Nu întotdeauna produsele sunt  româneşti, o recunoaşte chiar un legumicultor, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, care spune că producătorii adevăraţi se luptă de ani de zile cu un adevărat fenomen, anume prezenţa în pieţe a producătorilor care deţin suprafeţe mici de teren, obţin certificate de producător şi vând legume „produse în ferma proprie“ tot timpul anului.

„Mai există şi la această dată, pe lângă samsari, şi falşi producători, să le spun aşa, sunt acea categorie de producători care deţin 200-300-500 metri pătraţi de teren cultivat cu legume  şi au în certificatul de producător mai multe legume decât în tratatul de legumicultură. Pe lângă produsele lor, când au, dar cât pot să producă pe acea suprafaţă încât să vândă tot timpul, vând şi produse din import, pentru că la ora actuală, cred că după tutun şi alcool cea mai mare evaziune este cea din sectorul de legume-fructe. Nu ştiu cum intră acele tiruri pline cu marfă nefiscalizată, necontrolată, dar intră, vreau să vă spun, în zonele aflate aproape de graniţă, şi cu maşini mai mici, sute, aproape zilnic“, avertizează producătorul.

Acest fenomen ar putea fi stopat prin „resetarea“ sistemului de acordare a noilor certificate, proces aflat în derulare (producătorii au termen aproximativ o lună şi jumătate să-şi reînnoiască documentele după noul model, în urma emiterii unui nou act normativ cu privire la eliberarea certificatelor de producător şi a carnetelor de comercializare), însă dublat de un adevărat act de control. „Nu vorbim doar de organele de control dar şi administratorul pieţei poate sesiza că pe acel certificat este o suprafaţă mică şi producătorul vinde cantităţi foarte mari de marfă“, a explicat legumicultorul.

„Nu avem la data asta tomate româneşti produse în câmp“

O altă păcăleală în pieţe este cea cu „roşiile de grădină“. Deşi în spaţii protejate tomatele s-au copt de ceva vreme şi la producătorii români, în câmp acestea vor apărea, spune legumicultorul, la mijlocul lunii viitoare.  „Să crezi că la acest moment vreun legumicultor îşi mai permite să forţeze creşterea tomatelor, dar şi a altor legume, vorbim de legumele în spaţii protejate, când avem afară temperaturile pe care le avem, evident că nu mai poate să creadă nimeni, deci din punctul ăsta de vedere nu este un pericol, pot fi consumate în siguranţă. Însă nu sunt roşii crescute în câmp. Sunt roşii „de grădină“ dacă solarul este în grădină, da, altfel perioada în care se vor recolta în plin, în câmp, este mijlocul lunii iulie, dar, având în vedere vremea capricioasă, şi faptul că nu toţi au putut să planteze la timp, poate fi şi mai mult“, a mai spus Păunel.

La fel de mare ar putea fi păcăleala şi cu pepenii verzi. Deşi producătorii din sudul ţării, având în vedere condiţiile de climă, chiar au reuşit, la această dată, să iasă pe piaţă cu pepenii, pe lângă ei mai vând „pepeni româneşti“ , „pepeni de Dăbuleni“ etc. şi cei care aduc din afara ţării. „Sunt, într-adevăr, zone în care se produce mai devreme. Oamenii au investit, în timp, în modernizarea solariilor, îi ajută şi clima, şi solul nisipos, dar se vând «pepeni româneşti» de-a stânga şi de-a dreapta drumului european spre Bucureşti, de trei-săptămâni, chiar o lună de zile. Şi caise, şi de toate“, atrage atenţia legumicultorul.

Cum recunoaştem un produs proaspăt

Când alegem produsul românesc în defavoarea celui de import ne gândim la gust, dar adesea şi la prospeţime. Acest aspect poate fi un indiciu că produsul a fost cules proaspăt şi că nu a „călătorit“ foarte mult. În cazul tomatelor, ar trebui să le mirosim, pur şi simplu, partea de unde s-a desprins codiţa (dacă nu o mai au), la produsele culese de o zi-două acest miros fiind încă prezent. „Unii producători taie tomata, să le arate clienţilor că este proaspătă. O putem tăia şi noi sau chiar o putem rupe, iar cea proaspătă are un miez ferm, ca în cazul pepenelui verde“, ne explică producătorul. În cazul castraveţilor, un indicu este faptul că încă mai au florile, ne putem orienta şi după aspectul cozii, care nu trebuie să fie uscată.

În cazul pepenilor verzi, „în primele zile au acea «brumă» specifică, pe care nu o mai regăsim ulterior“, explică Ion Păunel.

citeste totul despre: