Cum te poate băga în închisoare un simplu scuipat sau un ghiont

Expresiile care conţin cuvinte sinonime cu actele de violenţă, înjurăturile care arată intenţia de a face rău cuiva, gesturi care mimează agresivitatea, brutalitatea, siluirea fizică, un banal sau ridicarea ameninţătoare a pumnului sunt gesturi care pot atrage pedepse cu închisoarea, în anumite condiţii.

În mod normal pentru o înjurătură adresată unei persoane sau pentru o simplă ameninţare cu bătaia, Codul Penal prevede ca pedeapsă o amendă penală.

Diferenţa dintre câteva mii de lei plătite statului ca amendă şi câţiva ani în spatele gratiilor o poate face calitatea victimei. În România, legiuitorul protejează „haina statului”. Astfel că ameninţările sau actele cu violenţă săvârşite asupra unui funcţionar public sau a unei persoane ce ocupă o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat (poliţist, jandarm, magistrat etc) sunt considerate fapte mai grave decât dacă aceleaşi ameninţări sau înjurături ar fi fost îndreptate asupra unei persoane “civile“.

Ai lovit un funcţionar din Primărie, pedeaspa se majorează cu o treime

Codul Penal valabil în România are un capitol separat dedicat infracţiunilor contra autorităţii. Practic ameninţările, lovirile sau alte violenţe, loviturile în urma căreia victima a suferit răni care i-au pus viaţa în pericol sau pentru care a avut nevoie de îngrijiri medicale şi chiar decesul acesteia se pedespesc cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau amendă penală, asta dacă fapta nu este foarte gravă sau dacă agresorul nu este recidivist. Dacă victima are calitatea de funcţionar public, situaţia se complică, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune este sporită cu o treime, iar dacă este poliţist sau jandarm, pedeapsa se majorează cu jumătate.

Concret, dacă ai lovit un cetăţean pentru o şicanare în trafic sau pentru că ţi-a ocupat locul de parcare, de exemplu, poţi primi o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani, în cel mai rău caz. Dacă acel cetăţean este un funcţionar public din Primărie, pedeapsa se majorează cu o treime, adică cu un an şi opt luni, în cazul celei mai severe pedepse, iar dacă este poliţist sau jandarm, pedeapsa se majorează cu doi ani şi jumătate.

Ameninţarea trebuie să aibă legătură cu atribuţiile de serviciu ale funcţionarului sau poliţistului

Atenţie însă, legiuitorul protejează în primul rând funcţia şi în secundar persoana, astfel că în Noul Cod Penal se precizează că, pentru a fi considerat ultraj, deci o faptă mai gravă, actele de violenţă săvârşite asupra unui poliţist, magistrat etc, trebuie să aibă legătură cu atribuţiile sale de serviciu.

“Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime”, conform articoulului 257 din Codul Penal în vigoare în România.

Aşadar legea poate fi interpretabilă, iar limita dintre ameninţare sau lovituri şi alte violenţe, pentru care pedeapsa este mai mică şi ultraj, faptă pentru care pedeapsa se majorează cu o treime sau cu jumătate după caz, este dificil de plasat.

Ce se întâmplă dacă loveşti un poliţist în civil, aflat în timpul său liber

Un caz clar de ultraj este atunci când loveşti un poliţist, un magistrat sau un funcţionar din primărie aflat în exercitarea funcţiei, în timpul unui control, în timpul percheziţiilor corporale sau chiar domiciliare etc. Ce se întâmplă atunci când victima este un poliţist în timpul liber, îmbrăcat civil, dar care este ameninţat sau lovit de un cetăţean ţine doar de capacitatea anchetatorului de a aduna probe şi de a dovedi că fapta se încadrează la ultraj.

Pentru acest lucru este necesar ca victima să dovedească faptul că a fost ameninţată sau bătută din răzbunare, iar actele de violenţă au avut legătură cu atribuţiunile sale de serviciu. De exemplu, un poliţist a fost bătut pe stradă, în timpul său liber, de o persoană pe care a sancţionat-o la un anumit moment dat. Acest lucru poate fi apreciat drept răzbunare şi pentru că are legătură cu atribuţiunile de serviciu ale victimei, fapta poate fi încadrată la ultraj şi pedepsită ca atare.

Acelaşi articol din Codul Penal care se referă la Infracţiuni contra autorităţii are prevederi pe care cetăţenii ar trebui să le cunoască. În România, legiuitorul a decis să protejeze nu doar funcţionarul public sau poliţistul, ci şi pe mama, tatăl, fratele/sora şi copiii săi. La fel se întâmplă şi în cazul bunurilor funcţionarilor publici sau poliţiştilor şi jandarmilor. Tot ultraj va fi considerat dacă maşina sau locuinţa poliţistului sau a magistratului va fi distrusă intenţionat de către o persoană în scop de răzbunare.