Cetatea Poenari a fost reconstituită digital de un grup de arhitecţi internaţionali. Cum arăta reşedinţa secundară a lui Ţepeş Vodă

Cetatea Poenari a fost reconstituită digital de un grup de arhitecţi internaţionali. Cum arăta reşedinţa secundară a lui Ţepeş Vodă

Foto: caprură budgetdirect.com

Cunoscută drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă",  Cetatea Poenari, reşedinţa secundară a domnitorului, a fost reconstituită digital pentru compania Budget Direct de un grup specialişti .

Ştiri pe aceeaşi temă

Un proiect al companiei Budget Direct, prin care mai mulţi arhitecţi şi designeri internaţionali au recreat virtual câteva castele europe aflate în ruină, redă, printr-un GIF inedit şi imaginea de odinioară a unui monument istoric din România.

Este vorba de Cetatea Poenari, edificiul de pe vârful Muntelui Cetăţuia, ridicat într-un cadru natural fortificat, cunoscută drept reşedinţa secundară a voievodului Vlad Ţepeş. 
 
“Am ales 7 dintre cele mai unice castele în ruină din Europa şi, alături de designeri şi arhitecţi, am creat o serie de imagini virtuale arhitecturale şi animaţii de reconstrucţii ce le aduc la gloria din trecut”, scrie site-ul budgetdirect.com.

   
 
Despre „Cetatea lui Ţepeş Vodă" sau „Cetatea lui Negru Vodă"
 
Amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, cetatea a primit numele de Poenari (nume cu care o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.) după un sat puţin mai îndepărtat,pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat arefenilor de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546.
 
 În timp, numele de „Cetatea Poienari" a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă", ori „Cetatea lui Negru Vodă".
 
Prima  variantă este întâlnit în însemnările mitropolitului Neofit Cretanul din anul 1747: „şi iaste o cetăţuie a lui Vlad vodă Ţepeş, care iaste făcută depărcior de sat, mai sus, supt poalele munţilor (...). Şi în zilele acestui domn Vlad vodă au fost venit tătarii cu turcii şi au bătut cetatea cu tunuri dintr-alt munte despre răsărit unde păzesc plăiaşii, ce se chiamă Posadă.
 
"Întrucât cetatea a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, s-au creat unele confuzii, atât asupra originii lor, cât şi în ce priveşte localizarea fortăreţei propriu-zise, identificată de unii cu ruinele din piatră şi cărămidă, vizibile încă în anul 1871, pe locul bisericii din Poienari, pe care tradiţia populară le considera ca aparţinând unei biserici şi case ale lui Vlad Ţepeş.Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de <<hiclenie>>", precizează site-ul oficial al Muzeului Judeţean Argeş.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: