Zece relatări bizare despre marii voievozi ai românilor: amantul sultanului, uriaşul cu capul ţuguiat şi vărsătorul de sânge
0Cei mai importanţi domnitori din trecutul ţării au devenit faimoşi şi datorită legendelor care au circulat pe seama lor. Unele îi prezentau drept personaje cu totul ieşite din comun, în timp ce alte mărturii vorbesc despre faptele lor stranii.
Relatări bizare despre marii domnitori din trecutul românilor le contrurează imaginea lor legendară şi controversată.
1 A dat foc Ţepeş „casei de nebuni”?
Vlad Ţepeş (1431 - 1476) a domnit în Muntenia şi a devenit de-a lungul timpului eroul unora dintre cele mai înfiorătoare povestiri. Potrivit unei legende slave, supărat de numărul mare al „leneşilor”, ar fi poruncit să să se adune din toată ţara, la curtea sa, toţi bătrânii, bolnavii şi săracii. A poruncit să fie introduşi într-o casă mare, în care au fost ospătaţi.
„Traseră calicii un pui de chef de se duse pomina. Mâncară şi băură cu lăcomie. Cei mai mulţi se îmbătară de dădeau pe brânci. Tocmai când li se amestecară limbile şi nu se mai înţelegeau între dânşii, se pomeniră cu foc din patru părţi. Vodă poruncise slujitorilor să puie foc casei. Dară năvală la porţi ca să iasă, însă porţile erau zăvorâte. Focul înainta, vâlvoarea se ridica în sus ca nişte zmei înflăcăraţi. Ţipete, chiote, vaiete ieşeau din gurile tuturor cerşetorilor închişi acolo. Când se potoli focul nu mai era suflet de om viu”, se arăta în varianta românească a povestirii slave. Vlad Ţepeş şi-ar fi justificat astfel faţă de boierii săi gestul: „Să ştiţi că am făcut aşa, mai întâi ca să nu mai fie povară altor oameni şi nimeni să nu mai fie sărac în ţara mea, ci toţi bogaţi. În al doilea rând, i-am slobozit ca să nu mai sufere nimeni dintre ei pe această lume de sărăcie sau de vreo neputinţă”, conform lui Ştefan Andreescu, autor al volumului „Vlad Ţepeş (Dracula), între legendă şi adevăr istoric” (Editura Enciclopedică).
2 A decimat Vasile Lupu populaţia ţării?
Vasile Lupu, domnul Moldovei de la mijlocul secolului al XVII-lea, a rămas cunoscut în istorie şi pentru asprimea pedepselor date. Clericul sirian Paul de Alep afirma că a decimat populaţia ţării, din dorinţa de a scăpa de răufăcători. În cei peste 22 de ani de domnie ai lui Vasile Lupu acesta ar fi condamnat la moarte peste 14.000 de oameni, scria Paul de Alep. Alţi istorici ofereau explicaţii pentru asprimea pedepselor sale. „Vasile le răspunde boierilor: Chiar dacă voi toţi aţi face o faptă pentru care să meritaţi pedeapsa cu moartea, desigur ar trebui să muriţi. Chiar dacă jumătate din ţara Moldovei ar deveni criminală, să piară jumătatea cea rea, ca să se păstreze jumătatea cea bună. Cei buni trăiesc în siguranţă, cu cei răi veşnic vor fi pericole”, relata Ştefan Berechet, în volumul „Judecata la români până în secolul al XVIII-lea”.
3 A fost Radu cel Frumos amantul sultanului?
Radu cel Frumos (1435 - 1475), fratele lui Vlad Ţepeş şi domnitor al Ţării Româneşti, ar fi fost, în copilărie, amant al sultanului Mahomed al II-lea, în al cărui palat a crescut, potrivit unei mărturii a istoricului bizantin Laonic Chalcocondil. „Iarna însă împăratul petrecând-o în palatele sale, a trimis după Vlad, feciorul lui Drăculea, domnul Daciei, şi avea la sine pe fratele acestuia, mai tânăr, fiind favoritul său şi trăind şi locuind la el. Şi s-a întâmplat ca în timpul când a ajuns la domnie sultanul şi stă să plece asupra lui Caraman, împăratul dorind să aibă relaţii cu acest băiat, era cât pe ce însuşi să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri şi, închinând cu patimă paharul către el, îl chema în camera de culcare. Şi băiatul, fără a bănui că va păţi aşa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de aşa fel şi s-a împotrivit şi nu se da la dorinţa împăratului. Şi-l sărută împotriva voinţei lui şi băiatul, scoţând un pumnal îl loveşte în coapsă pe împărat şi aşa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut”, relara istoricul grec în lucrarea „Expuneri Istorice“.
4 A fost Ioan de Hunedoara fiu nelegitim al regelui Sigismund?
Una dintre cele mai bizare relatări despre Ioan de Hunedoara îl prezenta ca fiu ilegitim al regelui Sigismund de Luxemburg, puternicul suveran al Ungariei. Aflat în trecere prin Transilvania, acesta s-ar fi îndrăgostit de o tânără din zona Hunedoarei, căreia, la despărţire, i-a dăruit un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama urma să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Legenda înrudirii lui Ioan de Hunedoara cu regele Sigismund datează din vremea sa, însă cel care ar fi contribuit cel mai mult la răspândirea ei a fost cronicarul şi tipograful Gaspar Heltai, în 1574.
5 A fost Ştefan cel Mare vărsător de sânge nevinovat?
Ştefan cel Mare (1433 - 1504) a domnit peste Moldova timp de aproape jumătate de secol, fiind considerat unul dintre marii reformatori din tercutul ţării. O descriere ciudată i-a fost oferită de cronicarul Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei. „Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără giudeţiu. Amintrilea era om intreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştia a-l acoperi şi unde nu gândiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie era meşter, unde era nevoie însuşi se viriea, ca vazându-l al săi, să nu să îndărăptieze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde biruia alţii, nu perdea nădejdea, ca ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor”, scria cronicarul.
6 A fost Gabriel Bathory sadic şi crud cu animalele?
Gabriel Bathory (1589 - 1613) a domnit cinci ani pe tronul Transilvaniei şi a fost cunoscut turcilor sub numele de Deli Kiral, ce însemna „craiul cel nebun”, pentru ororile săvârşite asupra supuşilor săi. Potrivit unor mărturii ale vremii, una dintre plăcerile sale era uciderea câinilor. „Iar el, afurisitul de Bathory Gabor, s-a ridicat la atâta înălţime prea mare a furiei sau mai curând a nebuniei celei mai cu vârf, încât gonind şi tăind cu suliţa, de călare câinii se făcea de râsul tuturora. Căci un om cu minte şi pus să domnească peste popoare trage cu suliţa în câini când merge pe drum?”, scria călugărul Matei al Mirenilor, citat de istoricul Nicolae Iorga.
7 Statura uriaşă a lui Mihai Viteazul?
Mihai Viteazul (1558 - 1601) , domnitor al Munteniei şi, în 1600, conducător de facto şi al Transilvaniei şi Moldovei ,îi impresiona pe contemporanii săi prin statura sa uriaşă, deşi avea chelie şi capul ţuiguiat. „Furios, lat în spate, înfăţişare şi statură de uriaş, ochi mari, fruntea netedă, păr cârlionţat, nas lung ascuţit, încruntat, cu barba măruntă, oacheş la faţă, bun de picior, straşnic vorbăreţ, iar în atacurile ce le dă cel dintâi se repede şi mai adânc în vălmăşag pătrunde. Nu se rade şi nici nu se sulemeneşte. Nu cunoaşte ce-i olanda, nici parfumurile, iasomie ori vraier, nu caută patul moale. Nici nu mănâncă numai fazan”, îl descria Lope de Vega, unul dintre marii scriitori din istoria Spaniei.
8 Amantele lui Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân (1355 - 1418), domnitor al Ţării Româneşti, a fost căsătorit cu doamna Mara şi apoi a avut ca soţie o necunoscută pe nume Anca. Ar fi avut însă şi o mulţime de alte iubite, potrivit relatărilor vremii. „Acest Mircea nu de puţine ori ţinându-se cu femei tinere a avut de la ele nu puţini copii nelegitimi prin toată Dacia”, informa cronicarul Laon Chalcocondil în lucrarea „Expuneri istorice”. Voievodul ducea o viaţă destrăbălată şi a avut mai mulţi copii nelegitimi, afirmau şi alţi cronicari biantini.
9 Răzbunătorul Alexandru Lăpuşneanu
Alexandru Lăpuşneanu (1499 – 1568) a rămas celebru în istorie şi datorită unei relatări despre cruzimea cu care s-a răzbunat pe boierii care au pus la cale înlăturarea sa de la domnie. Aproape 50 de oameni au murit în timpul unui ospăţ macabru pus la cale de Lăpuşneanu, la întoarcerea pe tron. „Alexandru Vodă, dacă s-a curăţit de toată grija dinafară şi a adus-o pe doamnă-sa pre Roxanda şi pe fiii săi din Ţara muntenească, a vrut să se curăţească şi de vrăjmaşii săi cei din casă, pre cari îi presupusese el că pentru viclenia lor a fost scos din domnie. I-a chemat pre obiceiu boierii la curte, care fără nicio grijă de primejdie ca aceea negândindu-se, dacă au intrat în curte, slujitorii, după învăţătura ce-au avut, închis-au porţile şi ca nişte lupi au intrat într-înşii de-i snopia şi îi înjunghia. Nici nu mai alegeau pe cei vinovaţi, ci unul ca altul îi puneau sub sabie. Cădeau mulţi de pre zăbrele afară săreau de-şi frângeau picioarele. Şi au pierit atunci 47 de boieri, fără altă curte ce nu s-a băgat în seamă”, informa istoricul Constantin Giurescu.
10 A fost Gabriel Bethlen ţigan?
Gabriel Bethlen (1580 - 1629), unul dintre marii domnitori ai Transilvaniei, ar fi fost de origine ţigan, potrivit unor mărturii istorice. Cel puţin astfel l-au perceput unii dintre adversarii săi, care îi spuneau „ţiganul”, din cauza telui închis la culoare. O legendă în tradiţia comunităţii spune că romii, care aveau un statut social inferior, au fost eliberaţi de principele Gabriel Bethlen. El le-a oferit şansa de a se dezvolta şi de a se integra în societatea vremii, iar în semn de recunoştinţă aceştia au preluat numele de gabori de la prenumele principelui.
Vă recomandăm şi:
Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor.
Oraşele româneşti erau aşezate în ţinuturi bogate, locuite de oameni harnici şi milostivi şi femei frumoase. Astfel erau descrise, în secolul al XVII-lea, cele mai multe dintre aşezările de pe teritoriul României, vizitate de istoricul turc Evliya Celebi.
Cea mai veche biserică din municipiul Hunedoara poartă hramul Sfântului Nicolae, iar potrivit istoricilor datează din vremea regelui Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara. Biserica ridicată în apropierea Castelului Corvinilor stârneşte controverse privind vechimea ei, dar şi datorită unor legende vechi.
Contestată de istorici, legenda Corvinilor, ilustrată în trecut pe frescele din veranda Aripei Matei a castelului din Hunedoara, se numără printre cele mai cunoscute povestiri despre originea voievodului Ioan de Hunedoara. Povestea spune că Ioan (Iancu) ar fi fost, de fapt, copilul din flori al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, îndrăgostit de o româncă din zona Hunedoarei.
Se încarcă comentariile...
