VIDEO Artefacte dacice pline de mistere, expuse în premieră. Dionysos din Piatra Roşie, calotele din Sarmizegetusa Regia şi podoabele din jurul matriţei antice
0Obiecte antice rare, învăluite de mister, pot fi văzute în cadrul unei expoziţii organizate la muzeul din Deva, dedicată culturii dacilor.
O mulţime de artefacte rare, descoperite de-a lungul timpului în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, oferă detalii despre bogăţia culturală a dacilor şi despre influenţele exterioare ale culturii lor.
O serie de astfel de obiecte este prezentată la muzeul din Deva, într-o expoziţie numită „Tradiţie şi Influenţă”.
„Acest subiect caracterizează în mod corespunzător ceea ce se întâmpla în Munţii Orăştei în urmă cu două mii de ani. Este vorba de un mediu cosmopolit, în care atât influenţele care vin din mediul mediteraneean şi din Imperiul Roman, dar şi tot ceea ce ţine de tradiţia locală, de filonul şi substratul locului, toate acestea s-au combinat într-un mod original, care dă autenticitate acestei zone şi culturii imateriale. Este vorba de o civilizaţie în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Cătălin Cristescu, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi arheolog în Munţii Orăştiei.
Piesele din vitrine, materialele ilustrative, precum şi aplicaţiile digitale au fost selectate pentru expoziţie cu scopul de a sugera ideea caracterului cosmopolit al societăţii dacice din jurul capitalei Regatului Dac, în ajunul cuceririi romane, informează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, organizator al evenimentului, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Expoziţia poate fi vizitată pe parcursul anului 2019, de marţi până duminică, conform programului de vizitare al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Cei care trec pragul Palatului Magna Curia din Deva, unde a fost amenajată expoziţia, pot vedea câteva dintre artefactele preţioase descoperite în ultimii ani în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi cercetate de arheologi, care oferă indicii despre cultura dacilor.
Calotele de calcar de la Sarmizegetusa Regia
O vitrină este ocupată de calotele din calcar cu care se presupune că erau decorate construcţiile Sarmizegetusei Regia. Primele astfel de elemente decorative au fost descoperite încă din urmă cu este două secole, potrivit unor mărturii, însă cele mai multe au fost scoase la iveală din anii ‘50.
„Piesa are formă semisferică, decorată cu nervuri, iar pe părţile laterale sunt redate stilizat păsări acvatice. La bază prezintă o bordură de aproximativ doi centimetri. Piese de acest tip au fost descoperite pe Dealul Grădiştii (Sarmizegetusa Regia), în incinta sacră şi în zona fortificaţiei, în emplecton, de exemplu. Se presupune că aveau rol decorative, probabil în cadrul unor construcţii din incinta sacra”, informează arheologii, în prezentarea proiectului Universităţii Tehnice Cluj – Napoca, de scanare, restaurare digitală şi contextualizare a artefactelor dacice din Munţii Orăştiei.
Câteva zeci de calote şi fragmente ale acestora, decorate cu păsări sau simple, au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia şi sunt expuse în diferite muzee. Ele datează din a doua jumătate a sec. I a. Chr. – I p. Chr. Au, în general: înălţimea de 19,5 cm; lungimea de 25 cm şi lăţimea de 19,5 cm şi au fost realizate prin sculptare. Provin astfel din epoca dacilor, susţin arheologii.
Dionysos de la Piatra Roşie
Una dintre piesele interesante descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie, în urma unor activităţi de braconaj, şi recuperată de autorităţile române, a fost un fragment dintr-o aplică de bronz, care îl înfăţişa pe zeul Dionysos. Artefactul considerat unul de import, din secolul I d. Hr., poate fi admirat în expoziţia de la muzeul din Deva.
„Aplica fragmentară din tablă de bronz reprezintă o figură masculină juvenilă, cu torsul răsucit spre dreapta. Jumătatea inferioară a acesteia nu se mai păstrează. Capul este văzut din profil şi este puternic înclinat spre dreapta. Trăsăturile feţei sunt bine definite. Personajul imberb are părul strâns cu o bentiţă înnodată la spate şi aranjat în bucle scurte, semi-ovale. Braţul drept, rupt de deasupra încheieturii, este ridicat. Cel stâng este împins în spate şi îndoit. Pe antebraţ pare să ţină un chlamys, din faldurile căruia apare capul şi coama unui animal, un ţap, cu blana redată în şuviţe scurte, cu corniţe pe frunte. Pieptul şi abdomenul sunt dezgolite. Aplica este ruptă de la nivelul centurii pelviene a personajului, acum puternic îndoită, din care se mai poate distinge o parte din şoldul drept. Judecând după poza generală a personajului şi după atribute, acesta poate fi ori un satir din cortegiul lui Dionysos, ori însuşi zeul. Întreaga formă a artefactului sugerează că fusese montată pe o suprafaţă uşor convexă, posibil un vas. Piesa ornamentală este reuşită din punct de vedere stilistic, atenţia pentru detalii fiind vizibilă nu doar la nivelul elementelor feţei, ci mai ales în anatomia trupului, în musculatura suplă şi tinerească, şi în sugerarea naturală a mişcării corpului”, informează arheologii.
Vasul antic misterios
În expoziţie a mai fost inclus şi un vas antic de fier, cu o poveste misterioasă. Vasul dacic cântăreşte patru kilograme şi potrivit specialiştilor, prezintă urme că a fost lovit şi reparat. A fost descoperit, cel mai probabil, de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, însă la vremea descoperirii nu a prezentat interes pentru aceştia şi a fost abandonat. Recuperat de autorităţi, vasul cu o vechime de circa două milenii a fost restaurat şi expus, în premieră, la Muzeul Ciovilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. „Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopţile geroase de iarnă”, au informat reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Potrivit arheologilor, vasul este unul cu totul deosebit din punct de vedere estetic, chiar dacă a fost făurit din fier. A fost realizat de un artizan, artist, din benzi de tablă care au fost unite prin intermediul unor nituri cu floarea mare, care conferă eleganţă acestei piese, susţineau reprezentanţii muzeului.
În urma săpăturilor arheologice, efectuate în zona în care în 2013 a fost descoperită matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia, au fost scoase la iveală materiale arheologice bogate. Dintre acestea au fost expuse la muzeu fragmene ceramice bogat împodobite şi numeroase piese de sticlă şi cioburi din mărgele de sticlă. „Toate aceste fragmente au fost descoperite într-o groapă săpată în stâncă, în 2014, în timpul săpăturii din zona unde a fost găsită şi matriţa din Sarmizegetusa Regia, iar acest lucru ne-a adus la concluzia că ele ţineau de utilizarea matriţei înainte de cucerirea romană”, a informat arheologul Cătălin Cristescu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
