Românii ignoră muzeul unic în lume, cu piese de aur nativ estimate la milioane de euro. Soarta tristă a tezaurelor preţioase

Românii ignoră muzeul unic în lume, cu piese de aur nativ estimate la milioane de euro. Soarta tristă a tezaurelor preţioase

Şopârlele de aur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Muzeul Aurului din Brad le oferă vizitatorilor ocazia de a vedea peste 1.000 de piese unice din aur nativ, unele estimate la mai multe milioane de euro, însă în ultimii ani neglijenţa cu care a fost tratat de autorităţi l-a transformat într-o clădire fantomatică, ocolită de localnici şi vizitată rar de străini.

Ştiri pe aceeaşi temă

Muzeul Aurului din Brad este unic în Europa, iar colecţia sa de exponate din aur cântăreşte aproape cinci kilograme.

Celor peste 1.000 de piese din aur nativ, majoritatea provenite din Munţii Apuseni, li se adaugă obiecte arheologice care arată cum era extras minereul în urmă cu peste două milenii, metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, desoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni şi peste 800 de exponate din minerale rare, aduse din toate colţurile lumii. Cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia muzeului, cum sunt „şopârlele din aur”, au fost estimate de geologi la peste două milioane de euro.

Alte piese din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”,„harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire. Pe rafturile muzeului este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, care arată bogăţia ţinutului în resurse minerale. Între piesele valoroase, vizitatorii mai pot vedea un „cocon” de aur, recuperat de la un miner, care îl ascunsese în anus, pentru a nu fi găsit la percheziţiile corporale, la care erau supuşi băieşii la ieşirea din mină. „Este vorba de 56 de grame de aur, învelite într-o cârpă, care fuseseră găsite asupra unui miner, în trecut, după ce omul le ascunsese în interiorul corpului său, pentru le putea scoate din mină. Piesa este o mărturie a modului cum era sustras aurul în trecut”, informa, ghidul Muzeului Aurului din Brad.

Muzeul unic, fără vizitatori
Autorităţile din Brad s-au mândrit deseori cu bogăţia acestui muzeu. „Aici se află cele mai valoroase 4,5 kilograme de aur din lume. Bijuteriile au fost scoase din adâncuri cu osteneala a peste 40.000 de mineri”, relata primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, fost miner la exploatarea auriferă Barza.

Înfiinţat în 1912, dintr-o colecţie de peste 200 de exponate de aur din zona Bradului, îmbogăţit de-a lungul timpului cu noi artefacte şi redeschis din 2012, după mai mulţi ani în care piesele sale au zăcut într-un depozit al Minvest,  muzeul aurului a rămas aproape neglijat de localnici, iar puţini turişti îl vizitează. Clădirea din centrul municipiului primeşte anual circa 12.000 de oaspeţi, cei mai mulţi din afara Bradului.

„Localnicii nu prea îi trec pragul. Ştim ce este acolo, mulţi dintre nioi am lucrat în mină, îi ştim colecţiile şi din anii trecuţi, dar nu ne atrage”, spune Ioan Mara, un fost miner din Brad. Muzeul este deschis cinci zile pe săptămână.

Tezaurul său aparţine societăţii Minvest, iar sediul este al primăriei. În ultimii ani administraţia locală din Brad solicitat Guvernului României şi Ministerului Culturii preluarea activelor muzeului şi a propus societăţii miniere transmiterea întregii colecţii mineralogică, din proprietatea Companiei MINVEST Deva în administrarea Consiliului Local.

„Nefiind administrat de primărie, chiar dacă ne îngrijorează situaţia lui, noi nu putem investi în promovarea muzeului şi în atragerea de vizitatori, putem doar colabora cu cei de la Minvest, care îl administrează  Am depus numeroase memorii la Guvern şi minister şi am primit promisiuni că activele muzeului vor intra în administrarea Consiliului Local, însă nu ştim când demersurile pe care le-am făcut, primele încă de la închiderea Minei Barza, din 2006, vor fi duse le bun sfârşit”,a  declarat primarul Florin Cazacu. Mai multe informaţii despre Muzeul aurului pot fi găsite pe pagina sa de Facebook.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Blestemul bisericii trăsnite din Săcărâmb. Ruinele ei s-au prăbuşit din nou şi amintesc de incendiul mistuitor care a prefaţat Catastrofa din 1971

Ruinele fostei biserici greco-catolice din Săcărâmb s-au prăbuşit, după aproape jumătate de secol de la incendiul care a dus la distrugerea completă a aşezării. Este un semn prevestitor de rele, spun unii dintre localnici, cu gândul la catastrofa de la poalele Săcărâmbului, care a urmat mistuirii bisericii din 1970. Un an mai târziu, în toamna târzie a anului 1971 aproape 100 de oameni au murit în urma revărsării iazului de decantare din Certej.

Tainele pădurii de argint din Săcărâmb: bântuită de spirite bune, căutată de ezoterişti pentru centrul energetic şi pentru un izvor tămăduitor

Locuitorii din Săcărâmb, o aşezare faimoasă în secolele trecute datorită marilor zăcăminte de aur pe care a fost înfiinţată, susţin că „pădurea de argint” care înconjoară satul de munte are proprietăţi miraculoase. Codrii de fag sunt bântuiţi de spirite benefice, susţin oamenii, iar izvorul împăratului Franz Joseph din pădure este folosit ca apă tămăduitoare.

El Dorado din Europa. Poveştile neştiute ale străinilor despre aurul din Săcărâmb: de ce credeau minerii că vâlvătăile îi conduceau spre filoanele de aur

Săcărâmb a fost în trecut unul dintre cele mai căutate locuri de europenii cuprinşi de febra aurului. O dată cu începerea exploatărilor miniere, satul din Munţii Metaliferi, aflat în apropierea Devei, a atras oameni din toate părţile continentului. A fost şi un loc important pentru cercetători, dovada fiind numeroasele lucrări din secolele trecute despre Săcărâmb. Unele dintre ele prezentau relatări fascinante.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: