Dramele care au zdruncinat copilăria lui Arsenie Boca: „Dacă aveam avere, intram la Cotroceni”

Dramele care au zdruncinat copilăria lui Arsenie Boca: „Dacă aveam avere, intram la Cotroceni”

O căsuţă a fost ridicată pe locul fostei vetre părinteşti a lui Arsenie Boca.

S-au împlinit 111 ani de la naşterea călugărului Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi din România secolului XX.

Ştiri pe aceeaşi temă

Miercuri s-au împlinit 111 ani de la naşterea părintelui Arsenie Boca (1910 - 1989). A fost sărbătoare în satul său natal, Vaţa de Sus (comuna Vaţa de Jos, judeţul Hunedoara), locul unde şi-a petrecut primii ani din viaţă.

Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Mănăstirea Prislop, în sărbătoare. Mii de oameni au ajuns de Paşti la mormântul lui Arsenie Boca VIDEO

Cum şi-l amintesc localnicii pe Arsenie Boca: „Muncea la animale şi la lemne. Nu îi păsa că îl spiona lumea”

Autorităţile i-au invitat pe localnici să participe în număr cât mai mare la slujba de comemorare a duhovnicului, care a avut loc la schitul de pe Dealul Bujoara, ridicat de câţiva ani în apropiere de locul unde, în urmă cu peste un secol, era vatra familiei sale.

Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 şi a copilărit în Ţara Zarandului, la poalele munţilor Apuseni. Localnicii nu i-au fost contemporani, însă unii dintre ei au păstrat mărturiile părinţilor şi bunicilor lor despre viaţa familiei lui Arsenie Boca în satul lor.


Imagini cu locul natal al călugărului Arsenie Boca

Sora mai mică a murit în primul an de viaţă

Înainte de a deveni călugăr, Arsenie Boca a purtat numele de Zian Vălean. A fost fiul unui cizmar, Iosif, şi al Creştinei. Părinţii săi s-au căsătorit în 1909, când Iosif avea vârsta de 28 de ani, iar Creştina 17 ani. În vremea în care tânăra era însărcinată, Iosif plecase în Statele Unite ale Americii pentru a munci, potrivit informaţiilor oferite de Iovu Mihuţ, un localnic din Vaţa de Sus, autor al cărţii „Copilăria lui Arsenie Boca”. În 1913, mama lui Zian a născut-o pe Viorela, sora mai mică a acestuia, care însă a murit la scurt timp după naştere, adăuga autorul notelor biografice despre copilăria lui Arsenie Boca.



Copilăria lui Arsenie Boca a fost marcată de drame familiale. Părinţii săi au divorţat în anul 1922, potrivit unor mărturii publicate de Iovu Mihuţ. Mama copilului s-a recăsătorit şi s-a mutat în satul Hălmagiu, apropiat de Vaţa de Sus, în timp ce Zian a rămas în grija tatălui său. Însă la scurt timp, Iosif a murit iar copilul rămas orfan a ajuns în grija unei mătuşi. Casa natală de pe Dealul Bujoara a fost vândută, pentru ca Zian să îşi poată urma cursurile la liceul din Brad.


Locul unde a fost casa lui Arsenie Boca. ADEVĂRUL

„În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram, întrucât era divorţată de tata, iar eu eram dat tatii prin sentinţa de divorţ, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la şcoală. La intrarea în cursul superior de liceu am rămas orfan de tată, care era cizmar de meserie şi foarte bun pedagog cu fiul său. Ştiu până astăzi că m-a bătut odată pentru ca să nu mai pierd timpul – ceea ce i-am făgăduit cu lacrimi şi n-am uitat până acum, şi de multe ori mi-a folosit în viaţă”, scria Arsenie Boca, în declaraţia din 1945, potrivit documentelor păstrate în Arhivele CNSAS.


Pe dealul Bujoara turiştii ajung urcând printr-o pădure. ADEVĂRUL

Zian Boca a fost şef de promoţie în liceul din Brad, potrivit relatărilor foştilor săi colegi de liceu. A absolvit liceul în anul 1929 şi s-a îndreptat spre Teologie. Îşi dorise, în copilărie, să fie aviator.

„În cursul liceului mi-au plăcut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul şi muzica. Terminând liceul şi luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre ştiinţele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviaţie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia. Drept aceea a biruit înclinaţia contemplativă, sau speculativă şi în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu”, scria Arsenie Boca, în declaraţia dată în 17 iulie 1945, anchetatorilor, la Râmnicu Vâlcea.


Schitul de pe Dealul Bujoara. ADEVĂRUL

Pictor talentat

În anul 1940, Arsenie Boca devenise monah la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Avea 30 de ani, absolvise  Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, şi era tot mai apreciat datorită talentului său artistic, pe care îl exersa în realizarea coperţilor şi caligrafiei unor volume religioase.

„Remarcat încă de pe băncile şcolii pentru deosebitele-i înclinări spre viaţa monastică, a fost trimis de I. P. Sf. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Şcoala de Arte frumoase din Bucureşti, pentru a-şi perfecţiona marele său talent de pictor, iar apoi la sf. Munte Athos şi la Atena. Întors în ţară, şi-a petrecut viaţa la sf. mănăstire Brâncoveanu, departe de forfota lumii, alternând rugăciunea cu studiul picturii bisericeşti. E un caracter integru şi un monah de aspră trăire duhovnicească”, scria Grigorie Marcu, redactor la Revista Teologică, într-un articol publicat în numărul din septembrie 1940.

 


Mănăstirea Prislop. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

Călugărul a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să munceasă la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop.

Mai puteţi citi şi:

Rusalii la Prislop. Mormântul lui Arsenie Boca „sufocat” de pelerini, mormane de bani lăsate în urmă FOTO VIDEO

FOTO Uriaşa transformare a colţului de Rai al lui Arsenie Boca de la Prislop în ultimele două decenii

Mănăstirea Prislop în secolul al XIX-lea. Povestea emoţionantă din spatele unei imagini unice

Cum a ajuns Arsenie Boca faimos la 30 de ani. „Călugărul luminat” i-a cucerit pe români cu talentul său neobişnuit

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările