Legătura dintre cantitatea de zahăr din mâncare şi depresie. Ce reflexe neuronale se creează între papilele gustative şi transmiţătorii din creier

Foto: arhivă Adevărul

Mulţi dintre noi au dezvoltat aproape un reflex ca, ori de câte ori sunt obosiţi, stresaţi sau încărcaţi de emoţii negative, să consume dulciuri. Deşi, pe termen scurt, creierul secretă serotonină, numit şi hormonul fericirii, pe termen mediu şi lung organismul va suferi puternice dezechilibre.

Când ne confruntăm cu o situaţie neplăcută în viaţa personală sau cea profesională, simţim instinctiv nevoia să consumăm ceva dulce. Explicaţia este cât se poate de simplă. Creierul secretă serotonină, numită şi hormonul fericirii, iar starea de bine revine. Problema este că acest efect este de scurtă durată, de regulă doar de câteva minute, iar starea depresivă revine şi mai puternic.

”Aşa cum se combină zahărul şi apa şi rezultă o apă dulce, aşa putem combina o stare de fericire cu cea de expansiune şi tindem către ceea ce se cunoaştem a fi îndrăgostirea. Cei care reuşesc acest lucru, îşi schimbă anumite simţuri, inclusiv gustul. În concluzie, schimbăm chimia fizică şi schimbăm şi chimia creierului, iar astfel eliminăm depresia”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cum ajungem în situaţia de a fi depresivi? Când lucrurile încep să scârţâie în viaţa personală, ori la serviciu, stările negative pe care începem să le trăim afectează inclusiv chimia creierului, iar pe acest fond apare depresia.

”Când lucrurile mergeau bine, organismul secreta serotonină în mod natural, însă când această stare se schimbă, organismul începe să simtă nevoia de dulce, iar ea este compensată prin dulciuri. Acest lucru nu este deloc în regulă”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cauzele depresiei pot fi mentale, spirituale, emoţionale şi fizice. Dacă este să începem cu ultima, dependenţa de dulciuri este la fel de nocivă ca dependenţa de alcool, tutun sau droguri, iar aceasta se manifestă printr-o lipsă de glucide în organism.

”În trecut, micronutrienţii de care organismul avea nevoie în astfel de situaţii erau luaţi din fructe. Acum, se consumă cu predilecţie bomboane sau ciocolată şi mai puţin mere, pere sau alte fructe. S-a constatat în urma studiilor că depresia apare mai mult la femei, pentru că ele prezintă din punct de vedere psihologic această manifestare emoţională excesivă şi asta le face să aibă nevoie de tandreţe, iubire, mângâiere şi protecţie. Ce trebuie să se ştie este că zahărul din dulciuri generează o energie care ţine foarte puţin”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Stresul şi consumul de dulciuri

Aşa se ajunge la dependenţa de dulciuri, pentru că ori de câte ori ne vom lovi de o problemă în viaţa de zi cu zi, vom avea tendinţa să ne refugiem în consumul de zahăr în această formă. Cauzele acestei stări negative îşi au originile de multe în copilăria persoanei respective, căreia i-au lipsit atunci protecţia, atenţia, siguranţa unui cămin, afecţiunea şi iubirea.

”Adultul de mai târziu va avea mereu tendinţa să completeze acea lipsă din copilărie cu ceva, iar asta înseamnă de cele mai multe ori zahăr sub formă de dulciuri. Am avut un pacient care a avut mari lipsuri în copilărie, iar acum avea tendinţa să îşi cumpere două frigidere duble pentru a compensa lucrurile de care a fost privat. Aşa funcţionează”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Pentru a nu ajunge în situaţia de a suferi de depresie, este necesar să identificăm cele patru cauze care o generează: stresul, epuizarea, lipsa de somn şi emoţiile negative. Stresul apare când organismul nostru secretă adrenalină în exces din cauza presiunii la care este supus.

Poate fi o problemă familială, de pildă o despărţire de persoana iubită sau o rudă bolnavă, sau una profesională, legată de un termen limită la serviciu sau incapacitatea de a efectua sarcinile zilnice într-o anumită perioadă de timp. ”Când organismul produce prea multă adrenalină şi cortizol, se crează un dezechilibru în corp, iar aici apare nevoia de zahăr”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Fizic, când organismul resimte lipsa zahărului, apar manifestările negative. Astfel, glandele renale sunt suprasolicitate, se manifestă surmenajul şi dezechilibrele tiroidiene.

Epuizarea apare, de regulă, când o persoană munceşte foarte mult, iar organismul îi cere ceva dulce. Zahărul este un combustibil pentru corp în astfel de situaţii, aşa cum este aerul, apa şi lumina. Problema apare când acest consum de zahăr devine un obicei, pentru că organismul se va obişnui să secrete serotonină prin creier doar când primeşte dulciuri, nu să o facă prin stările şi gândurile pozitive pe care le avem.

”Glucoza este un combustibil şi pentru creier, dar dacă îi dai prea multă, devine dependent de ea şi nu este deloc bine. Putem să mâncăm ceva dulce, dar efectul nu va ţine decât câteva minute, iar nevoia va reapare, sau putem găsi o modalitate prin care să controlăm consumul de zahăr”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cum schimbăm chimia creierului

Lipsa somnului generează, de asemenea, puternice dezechilibre în organism, iar acesta va cere, ca şi în celelalte situaţii, un consum de zahăr pe măsură. Soluţia nu este să mâncăm mai multe dulciuri, ci să ne reglăm somnul, astfel încât corpul să aibă energia necesară pentru treburile zilnice.

Emoţiile negative, care apar în special pe fondul lipsei de iubire, determină un consum mare de zahăr, indiferent că vorbim de un adolescent, un adult în floarea vârstei sau un bătrân. ”Când mâncăm o bomboană sau o bucată de ciocolată, se creează nişte reflexe neuronale între papilele gustative şi creier. Concret, creierul este satisfăcut şi produce serotonină, numit şi hormonul fericirii, numai că acest neurotransmiţător poate fi produs de ciocolată sau de o plimbare în natură sau o stare înaltă. Depinde de fiecare dintre noi ce alegem”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Prin urmare, lucrurile sunt foarte simple. Schimbăm emoţiile pe care le avem, schimbăm şi chimia creierului. Dacă simţim nevoia de ceva dulce, putem consuma fructe, putem mânca puţin şi des sau ne putem odihni câteva ore, pentru că astfel organismul se reface şi dispare şi nevoia consumului de zahăr.

”Vizionarea unui film de calitate care ne binedispune, poate genera serotonină sau poate echilibra zona digestivă. Atenţia noastră trebuie să se focalizeze pe respiraţie, pentru că astfel hrănim cel mai rapid şi mai mult creierul. Mişcarea este, de asemenea, esenţială. Dacă nu reuşesc să merg la sală într-o zi, fac o plimbare în parc sau într-o zonă cu verdeaţă, care mă face să mă simt bine”, conchide psihologul Stelian Chivu.