Arhiepiscopul Dunării de Jos, la 65 de ani: „Le aduc mulţumiri celor care, în locul unei flori sau dar personal, vor îndrepta un mic dar celor izolaţi”

Înaltpreasfinţitul Casian al Dunării de Jos s-a născut la 18 martie 1955 în localitatea Lopătari din judeţul Buzău. De peste 30 de ani se află în slujba eparhiei care înglobează credincioşii ortodocşi din judeţele Galaţi şi Brăila.

Înalpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a împlinit în data de 18 martie 2020 vârsta de 65 de ani. Cu acest prilej, ierarhul a decis să sărbătorească în smerenie, prin rugăciune, adresând cu acest prilej un mesaj către toţi cei care s-au gândit la dânsul, rugându-i să nu-i aducă daruri şi flori, ci să-şi îndrepte dărnicia către oamenii aflaţi în aceste zile în mare cumpănă din cauza epidemiei de coronavirus.

„Recunoscător Domnului pentru darul vieţii, realizez câte îndatoriri am faţă de mila şi îndurarea Sa. Totodată, înalţ smerita rugăciune pentru odihna în fericire cerească a părinţilor mei, a dascălilor şi a tuturor binefăcătorilor mei, în toate împrejurările vieţii. Pe toţi îi văd luminos şi luminoşi, fără nicio deosebire. În special, le aduc ofranda unei mulţumiri speciale celor ce de la distanţă fizică, cerută de împrejurări, în locul unei flori sau dar de bineţe personal, vor vizita un bătrân izolat sau vor îndrepta un mic dar celor izolaţi în boală şi suferinţă. Dacă Domnul spune „întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei” (Matei 25, 40), cum nu m-aş bucura eu, din inimă, să ştiu că cei ce vă gândiţi acum la mine, faceţi un gest de iubire sinceră faţă de un frate şi o soră în credinţă! Cu adevărat, îmi faceţi cel mai mare dar! Vă mulţumesc şi vă doresc sănătate!”, este mesajul IPS Casian.

Arhiepiscopul Dunării de Jos, scurtă biografie

Arhiepiscopul Casian s-a născut în 18 martie 1955, în comuna Lopătari, jud. Buzău, din părinţii Vasile şi Rada Crăciun, la botez primind numele Costică.

A urmat şcoala din localitatea natală, apoi Seminarul Teologic Chesarie Episcopul din Buzău (1970-1975), Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1976-1980), cu licenţă în Teologie (1980), studii de specializare la Universitatea II din Strasbourg – Franţa (1981-1984), unde a obţinut doctoratul în Teologie, cu teza: Icoana şi frescele exterioare ale mănăstirilor moldovene – încercare de prezentare a raporturilor dintre ele, echivalat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, în anul 1986.

Între timp, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Ciolanu cu numele Casian şi hirotonit ierodiacon (1980). Mai târziu, hirotonit ieromonah şi hirotesit protosinghel (1985), apoi arhimandrit (1987).

Tot în această perioadă a fost profesor la Seminarul Teologic din Buzău (1980-1981 şi 1984-1985), duhovnic şi asistent la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1985-1988). A fost promovat inspector patriarhal la Bucureşti (1988-1990), perioadă în care a coordonat învăţământul teologic din Patriarhia Română. Pentru scurtă vreme a fost slujitor la Mănăstirea Antim din Bucureşti.

La solicitarea Arhiepiscopului Antim Nica a fost ales arhiereu-vicar, cu titlul Gălăţeanul, la Episcopia Dunării de Jos (12 februarie 1990), câteva zile mai târziu fiind hirotonit şi instalat la Galaţi (18 februarie 1990).

În urma trecerii la cele veşnice a Arhiepiscopului Antim, a fost ales Episcop al Dunării de Jos (12 iulie 1994) şi instalat la Galaţi în 24 iulie 1994.

Între înfăptuirile sale se numără: redeschiderea Seminarului Teologic Sfântul Andrei din Galaţi, înfiinţarea Facultăţii de Teologie-Litere din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi, înfiinţarea unei şcoli postliceale de învăţători, redeschiderea unui însemnat număr de mănăstiri, restaurarea Catedralei eparhiale şi a unor biserici de mir, zidirea de noi biserici;

A organizat foarte bine asistenţa socială (situându-se, în acest domeniu, între eparhiile cu foarte bune rezultate). A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în diferite întâlniri peste hotare. A pus bazele revistei eparhiale Călăuza ortodoxă.

A publicat temeinice lucrări de teologie, iconografie şi istorie, între care: Poarta cerului (1999), Cetatea Sfântului Andrei (1999), Duh şi cuvânt (1999), Ancora veşniciei (2000), Mreaja cuvântului (2004), Candela credinţei (2005), Întru lumina Ta (2007), Un patriarh ecumenic la Galaţi, Sfântul Atanasie Patelarie (2009).