La începutul anului 1980, planul cincinal în agricultura Vrancei viza o creştere a producţiei de 4,1% pe an

La începutul anului 1980, planul cincinal în agricultura Vrancei viza o creştere a producţiei de 4,1% pe an

Vizita de lucru a luiNicolae Ceauşescu la I.A.S. Odobeşti.(6.IX.1978) FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 289/1978

Înainte de 1989, suprafaţa agricolă a judeţului era de peste 253.000 de hectare, din care cea mai mare parte, peste 60% era reprezentată de terenurile arabile, 15% păşuni, 11% fâneţe, 12,3% vii şi pepiniere viticole şi 1,6% livezi şi pepiniere pomicole.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vrancea este un judeţ preponderent rural, unde 60 din populaţia judeţului trăieşte la sate. Prin urmare, cei mai mulţi oameni erau ocupaţi în agricultură, considerat principalul motor al dezvoltării judeţului, cu peste 250.000 de hectare care erau muncite ca „la carte”.

Pe categorii de proprietate, suprafaţa arabilă se regăsea în proporţie de 16,8% în unităţi agricole de stat, 73,3% în cooperative agricole de producţie şi 9,9% în gospodării ale populaţiei.

Potrivit statisticilor vremii, în anul 1980 în agricultura judeţului erau 2800 de tractoare, 695 semănători mecanice, 287 maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice, 884 maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică, 458 combine păioase tractate şi autopropulsate, 261 de combine tractate pentru recoltat furaje. Practic, pe unui tractor îi reveneau 54 de hectare de teren arabil, faţă de 87 de hectare în 1968.

„La nivel de judeţ erau şase întreprinderi agricole de stat, nouă staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, 55 de cooperative agricole de producţie, 20 de asociaţii economice intercooperatiste, trei staţiuni de cercetare şi producţie.Pe total judeţ, suprafaţa cultivată cu cereale deţinea 71,8% din terenurile arabile, iar în cadrul cerealelor predomina porumbul, cu 55,4% şi grâul, cu 33,3%. Prin suprafaţa ocupată cu vii şi pepiniere viticole, judeţul Vrancea se situa pe primul loc în ţară, prin producţii mari obţinute la IAS Panciu,IAS Odobeşti, IAS Coteşti, precum şi la cooperativele agricole Tîmboieşti, Odobeşti, Vîrteşcoiu, Coteşti”, se arată în sinteza monografică a judeţului Vrancea din 1981.

În anul 1980 s-au obţinut 3040 kg de grâu la hectar, 3461 kg de porumb la hectar, 2130 kg de floarea soarelui la hectar, iar la struguri s-au realizat în medie 7500-8000 de kg la hectar.

În zootehnie, producţia de carne a fost de 36.000 de tone,  817.000 de hectolitri de lapte, 500 de tone de lână şi 95 de milioane de ouă.

În anul 1979, agricultura judeţului Vrancea s-a situat pe locul I pe ţară, iar în anul 1980 a ocupat locul trei.

Planul cincinal, o creşterea a productivităţii muncii de 27%

În 1980, cei care răspundeau de destinele agriculturii din acea perioadă şi-au propus ca planul cincinal 1981-1985 să marcheze „o nouă şi importanţă etapă în realizarea programului de dezvoltare economico-socială echilibrată a judeţelor ţării şi de sistematizare a tuturor localităţilor”.

Potrivit conducătorilor din agricultura comunistă, agricultura ar fi trebuit să asigure satisfacerea deplină a necesităţilor de consum a întregii populaţii, aprovizionarea industriei cu materii prime, precum şi cantităţi sporite de produse destinate exportului.

„Producţia globală agricolă urmează să sporească în cincinalul 1981-1985 într-un ritm mediu anul de 4,1%. În 1985 se prevede realizarea unor recolte la hectar de 3500 kg grâu şi secară, 4125 kg de porumb, 2320 kg de floarea soarelui, 35.500 kg de sfeclă de zahăr, 17.850 kg legume de câmp şi altele. Pentru îmbunătăţirea organizării muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, productivitatea muncii în industria republicană calculată pe baza producţiei nete, va creşte în anul 1885 cu 27,7% faţă de anul 1980. Se va amenaja pentru irigaţii o suprafaţă de 1600 de hectare, ajungându-se la sfârşitul cincinalului la 25.600 de hectare”, erau estimările care se făceau pentru planul cincinal, care bineînţeles, a fost realizat mai târziu.

După 1985, la conducerea judeţului Vrancea a venit ca prim secretar Niculina Moraru, care era de profesie inginer agricol, o susţinătoare înverşunată a lui Nicolae Ceauşescu şi care voia să facă din Vrancea "Bărăganul României". "Tovarăşa" ştia cu ce se mânâncă agricultura, dar îi cam "biciuia" pe specialişti.

Agronomii îşi mai aduc aminte că, la un „comandament agricol judeţean” (un fel de conclav în care li se freca „ridichea”), tovarăşa i-a întrebat cât lapte dau vacile din ferma lor. Când a aflat că  producţia era de doar 2-3 litri (se făcea media între vacile în lactaţie cu cele gestante sau tarate), a izbucnit isteric:
„- Da ce creşti acolo, pisici? Păi, dacă mă mulg eu şi tot dau mai mult lapte”, ceea ce spunea multe despre carecterul acesteia.

După 1989, terenurile agricole au reintrat în posesia proprietarilor, prin Legea 18/1991, cae a generat fărâmiţarea proprietăţilor iar fără o acţiune de comasare a suprafeţelor, prin asocierea micilor proprietari, nu va fi posibilă o agricultără modernă, performantă.

Mai puteţi citi:

Botoşaniul agricol al ”Epocii de Aur”: de la ”Bărăganul Moldovei” la ”Ţara Paielor”

Cum se făceau producţii record în agricultură la „polul sărăciei” pe vremea comuniştilor

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: