România are aproximativ aceeaşi populaţie ca în 1930, data primului recensământ al ţării reîntregite

Bucureşti în anii 1930 Sursa foto România interbelică

Primul recensământ al populaţiei României Mari a fost realizat la 29 decembrie 1930. Dacă în urmă cu 89 de ani populaţia ţării se ridica la 18.057.028 locuitori, în 2011, România număra 20.121.641 persoane.

Recensământul general al populaţiei României din 1930 a fost primul recensământ al populaţiei României întregite. Recensământul a fost organizat şi desfăşurat conform cerinţelor ştiinţifice moderne ale acelei perioade. 

Conform datelor acestui recensământ, România avea 18.057.028 locuitori dintre care: români - 12.981.324 (71,89%); maghiari - 1.425.507 (7,89%); germani - 745.421 (4,13%); evrei - 728.115 (4,03%); ruteni - 582.815 (3,22%); ruşi - 409.150 (2,26%); bulgari - 366.384 (2,03%); ţigani - 262.501 (1,45%); turci - 154.772 (0,86%); sârbi, croaţi şi sloveni - 51.062 (0,28%); polonezi - 48.310 (0,27%); greci - 26.425 (0,14%).

Cele mai populate oraşe erau: Bucureşti - 570.881 locuitori (639.040 - incluzând 12 comune suburbane), Chişinău - 114.896 locuitori, Cernăuţi - 112.427 locuitori, Iaşi - 102.872 locuitori, Cluj - 100.844 locuitori, Galaţi - 100.611 şi Timişoara - 91.580 locuitori.

Conform ultimului recensământ, din  2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei). Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883,4 mii), ca număr de populaţie stabilă sunt: Iaşi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanţa (684,0 mii), Timiş (683,5 mii) şi Dolj (660,5 mii persoane). Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinţi (265,4 mii), Ialomiţa (274,1 mii) şi Giurgiu (281,4 mii) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă. 

Vă mai recomandăm:

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

VIDEO Dobrogea, peisaj de secol XIX. Căutarea sclavului Carfin din „Aferim!“, pe ecranul Festivalului de la Berlin