Efectele Ordonanţei „Iordache”: şef al Inspectoratului pentru Controlul Traficului scapă de 40 de infracţiuni de abuz în serviciu cu prejudiciu zero
0
Rareş Pop, fost inspector şef teritorial în cadrul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj a fost trimis în judecată pentru comiterea a 40 de infracţiuni de abuz în serviciu, pentru care DNA nu a cuantificat niciun prejudiciu. Dezincriminarea abuzului în funcţie conform Ordonanţei adoptate de Guvernul PSD l-ar scăpa pe Pop de acuzaţiile principale.
Pop Rareş Vasile, fost inspector şef teritorial (7 judeţe) în cadrul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj (ISCTR), cu sediul la Cluj-Napoca, şi fost vicepreşedinte al PNL Cluj-Napoca, a fost trimis în judecată, la mijlocul anului 2014, pentru săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu comis în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite, (40 de acte materiale); permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite comisă în formă continuată; desfăşurarea de activităţi ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; fals intelectual în forma participaţiei improprii; şantaj; luare de mită. Dosarul este în faza de judecată.
40 de acte materiale
Aplicarea Ordonanţei privind modificarea Codurilor Penale i-ar uşura foarte mult situaţia fostului vicepreşedinte al PNL Cluj-Napoca, având în vedere că infracţiunea de abuz în serviciu, din cauza faptului că este bănuit de comiterea a nu mai puţinde 40 de acte materiale, este principalul argument al acuzării.
Rareş Pop mai este acuzat şi de luare de mită, el ar fi solicitat patronului unei societăţi de transport să doneze suma de 1.500 de lei soţiei fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, deputata Elena Uioreanu, care a cumpărat cu suma respectivă cadouri pentru copiii nevoiaşi. Ambele infracţiuni, atât abuzul în serviciu, cât şi luarea de mită, sunt sancţionate cu pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare. Infracţiunea de abuz în serviciu este, în cazul lui Rareş Pop, cea mai gravă având în vedere că a fost comisă cu obţinere de foloase necuvenite, ceea ce mai adaugă o treime la pedeapsa de bază.
Prejudiciu zero
Rareş Pop este acuzat de procurorii DNA că ar fi intervenit din august 2012 şi până în vara lui 2014, la inspectorii aflaţi în subordine pentru a anula amenzi date sau petru a-i „ierta” pe cei care au încalcat legea. Pop a făcut nu mai puţin de 40 de astfel de intervenţii.
De exemplu, în rechizitoriul DNA se arată că „la data de 24.08.2012, inspectori din cadrul ISCTR Cluj au întocmit formularul de control în trafic cu seria LS 0005500 cu privire la nerespectarea timpilor de odihnă de către conducătorul autoutilitarei cu numărul …, abatere ce se impunea a fi sancţionată cu amendă în sumă de 12.000 lei. Pop Rareş Vasile a dispus anularea actului de control pe baza declaraţiei şoferului autoutilitarei înregistrate la ISCTR sub numărul 6428/30.08.2012, nefiind întocmit proces-verbal de aplicare a sancţiunii contravenţionale”.
DNA nu a cuantificat însă cuantumul prejudiciului, fapt remarcat şi de avocata lui Pop la una dintre şedinţe: „Nu există niciun prejudiciu cuatificat cu privire la infracţiunea de abuz în servicu, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită este acea „importantă” sumă de 1.500 de lei, care de asemenea nu a fost concretizată” (declarţie pentru Clujust.ro). Practic, dacă DNA nu a estimat un prejudiciu, nici Instanţa nu se poate pronunţa asupra acestuia. În aceste, condiţii, modificarea prevederilor Codului penal privind dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu dacă prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei, l-ar scăpa pe Rareş Pop de principalele acuzaţii care-i sunt aduse.
Prevederile Ordonanţei depăşesc hotărârea Curţii Costituţionale
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Dana Gârbovan- preşedinţa Uniunii Judecătorilor din România, a explicat legat de dezincriminarea abuzului în serviciu: „Propunerea din ordonanţă diferă însă de considerentele Curţii prin două elemente importante: stabileşte condiţia unui prejudiciu material extrem de ridicat, de 200.000 de lei, excluzând cu totul prejudiciul moral, ce poate fi extrem de important, şi impune existenţa plângerii prealabile pentru începerea urmăririi penale”. În forma adoptată, s-a renunţat la condiţia ca punerea în mişcare a acţiunii penale să fie făcută la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
