Cinci oferte pentru metroul din Cluj: companii franceze, britanice şi japoneze sunt interesate de proiect. Ce nu se spune

Cinci firme din Franţa, Marea Britanie, Japonia şi Italia, în asociere cu unele din România, au depus oferte pentu realizarea studiului de prefezabilitate a metroului clujean.

Primăria Cluj-Napoca a pus la bătaie milioane de euro pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru metrou, respectiv pentru studiul de fezabilitate pentru trenul metropolitan. Un număr de 21 de companii s-au arătat iniţial interesate, însă ulterior s-au înscris doar cinci dintre ele. 

Acestea au fost depuse de asocieri de firme din Marea Britanie, Franţa, Japonia, Italia şi România. Este vorba despre asocierea SWS Engineering Spa (Italia) -  SYSTRA (Franţa) - METRANS Engineering SRL (România), Asocierea Explan SRL (România)  - DR. SAUER and PARTENERS (Marea Britanie), Asocierea Metroul SA (România) - Paeco CO., LTD ( Japonia), Asocierea Eurocerad Internaţional SRL (România) - 3TI Progetti  Italia- Ingengneria Integrata S.p.A Italia, respectiv compania franceză Egis Rail SA)

„Trenul metropolitan e un instrument foarte răspândit în Uniunea Europeană şi în marile oraşe europene, încât nu trebuie decât să replicăm un model de bună practică, după cum oraşe care trec de dimensiunea de 400.000 de locuitori, au deja metrou pentru a putea îmbunătăţi calitatea vieţii şi a asigura alternativă de transport la maşină şi pentru a promova tot ce înseamnă mobilitate nepoluantă. Metroul reprezintă una dintre soluţii, alături de celelalte pe care le avem în  municipiul nostru. Decizia noastră e fermă şi categorică de a ne axa pe tot ce înseamnă transport verde, pe tot ce înseamnă mobilitatea alternativă la maşină, pe tot ce înseamnă calitatea vieţii pe încurajarea tehnologiilor nepoluante”, a precizat primarul Emil Boc.

Ce nu se spune

Fostul premier spune că pentru realizarea celor două proiecte ar putea fi utilizate inclusiv fonduri europene. Emil Boc a făcut şi o estimare nouă în privinţa costurilor implicate.

„Costurile de realizare a metroului şi trenului metropolitan vor rezulta din studiile de fezabilitate, sumele vehiculate aproximativ fiind de 800 de milioane - un miliard de euro. De asemenea, studiile ne vor arăta traseul şi tehnologiile care vor fi folosite la metrou şi tren metropolitan”, a mai afrmat edilul şef.

Totuşi, orizontul de timp în care aceste proiecte vor fi efectiv implementate reprezintă o necunoscută, iar Boc s-a ferit să avanseze termene. Numai termenul estimat pentru evaluarea ofertelor depuse este de trei luni, urmând ca firma câştigătoare să fie anunţată la începutul lunii noiembrie 2019. Şi asta nu e tot. Termenul prevăzut pentru realizarea studiilor este de 27 de luni din momentul anunţării firmei câştigătoare. Asta înseamnă că lucrările pentru cele două proiecte nu ar putea în niciun caz să demareze mai repede de anul 2022. 

Sume importante 

Dacă sumele necesare pentru realizarea metrolului şi a trenului metropolitan pot ajunge la un miliard de euro, nici studiile de prefezabilitate, respectiv fezabilitate, nu sunt deloc ieftine. Astfel, valoarea estimată a serviciilor prestate ajunge la zeci de milioane de lei. Numai pentru metrou, proiectul de elaborare SPF ajunge la 14,4 milioane de lei, fără TVA, iar pentru PUZ se vor plăti alţi 7,2 milioane de lei. Cea mai scumpă va fi elaborarea studiului de fezabilitate, care va ajunge la 21,6 milioane fără TVA.

Ceva mai puţin vor costa studiile pentru trenul metropolitan. Astfel, pentru elaborarea PUZ se vor cheltui ceva mai mult de un milion de lei (1.080.000 lei fără TVA), iar elaborarea studiului de fezabilitate va costa 2,16 milioane de lei. Practic, valoarea estimată totală a serviciilor este de 46.440.000 lei fără TVA, aproape 10 milioane de euro.  Durata contractului este de 27 de luni, iar finanţarea se face din fonduri bugetare. 

Proiectul de investiţii va fi realizat în două etape. Astfel, într-o primă etapă va fi realizat trenul metropolitan pe infrastructura actuală. În această fază va fi implementat un sistem de transport rapid care ar urma să acopere întregul coridor feroviar cuprins între două localităţi incluse în Zona Metropolitană Cluj, Nădăşel şi Bonţida. Distanţa dintre cele două localităţi este de aproximativ 43 de kilometri. 

Pentru fiecare punct de oprire se vor analiza facilităţile disponibile pentru călători: bănci, zone de aşteptare, toalete, puncte de procurare a biletelor. De asemenea se va analiza disponibilitatea parcărilor de mici dimensiuni şi se va realiza conectivitatea cu transportul public local la fiecare punct de oprire.

În cea de a doua etapă va fi realizat metroul. Acesta ar urma să pornească din comuna Gilău, la vest de Cluj, după care să străbată oraşul pe axa vest-centru-est, pe o lungime de aproximativ 16 kilometri. 

Citeşte şi 

Cum va funcţiona metroul de ultimă generaţie proiectat la Cluj: „Nu va avea captatoare electrice, ci va fi cu baterii“

Metrou la Cluj. Emil Boc susţine că lansează licitaţia pentru studiul de prefezabilitate