Avocat din Cluj, prins sub un pod de gheaţă după ce şi-a salvat fiul de la înec. Ce a făcut diferenţa între viaţă şi moarte

Avocat din Cluj, prins sub un pod de gheaţă după ce şi-a salvat fiul de la înec. Ce a făcut diferenţa între viaţă şi moarte

Ciprian Păun a stat minute în şir, leşinat, sub un pod de gheaţă. FOTO: Arhivă personală

O fracţiune de secundă de neatenţie şi Mihai a ajuns în apa rece ca gheaţa a unui pârâu de munte în apropiere de lacul Colibiţa. Tatăl lui, un cunoscut avocat clujean, l-a scos la mal, dar apoi a fost prins sub un pod de gheaţă şi a leşinat. Salvarea e considerată un miracol de martori. Specialiştii consultaţi de „Adevărul” ne învaţă ce să facem în astfel de situaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Avocatul clujean Ciprian Păun (41 de ani) a povestit pentru „Adevărul” ce s-a întâmplat. Mihai (15 ani) se plimba, în week-end, cu părinţii pe lângă un pârâu de munte aproape de lacul Colibiţa, în satul Miţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. 

„I-a căzut o hârtie din buzunar şi s-a aplecat după aceasta ca să nu ajungă în apă. Ninsese şi pe albia pârâului s-a format un strat subţire de gheaţă şi aveai impresia că tot pârâul e acoperit de gheaţă”, povesteşte avocatul. 

Gheaţa s-a rupt sub greutatea băiatului şi acesta a ajuns în pârâu. Apa nu era adâncă, ajungând cam până la nivelul genunchilor, dar pârâul avea un debit foarte mare. 

„Mihai a fost dus de curentul de apă până la o mică cascadă naturală şi curentul de apă l-a lipit de un pod de gheaţă. Atât de puternic era curentul de apă încă nu se putea mişca”, detaliază Ciprian Păun. Avocatul şi soţia lui au sărit să-şi salveze fiul. Ioana Păun, care spre deosebire de Mihai şi Ciprian nu ştia să înoate foarte bine, a reuşit să iasă la mal: „Eu şi cu Mihai strigam  după ea, eram îngrijoraţi. Am încercat să-l împing pe Mihai către mal, unde veniseră prietenii noştri, alertaţi de copii”. Pensiunea unde erau cazaţi se afla în apropiere.

„Când m-au scos din apă eram vânăt şi aveam puls zero” 

Distanţa până la mal nu era mare, circa doi metri, dar curentul de apă era foarte puternic. „Nu puteam să-l împing pe Mihai. El are vreo 60-70 de kilograme plus că hainele erau îmbibate cu apă. M-am lăsat pe spate şi l-am împins cu picioarele, iar prietenii mei au reuşit să-l prindă şi să-l scoată la mal”, detaliază clujeanul. S-a întors să vadă unde este soţia lui, moment în care a fost aruncat cu violenţă sub podul de gheaţă. 

„Soţia ieşise, dar nu am văzut-o. Atunci, curentul m-a lovit puternic, parcă am simţit o creangă sau ceva. M-a băgat exact sub podul de gheaţă, ca pe un dop. Picioarele îmi erau în afară, capul şi corpul înăuntru”. Apa ieşea pe o spărtură în gheaţă de circa 20 de centimetri. „Îmi amintesc că am încercat să ling gheaţa ca să pot lua oxigen cumva. La puţin timp după ce am ajuns sub gheaţă mi-am pierdut cunoştinţa”, povesteşte Ciprian. 

Între timp, prietenii său au încercat să spargă podul de gheaţă. Au încercat cu pietre, cu lemne, cu o umbrelă, dar a fost în zadar, gheaţa era foarte groasă: „Un prieten a găsit un târnăcop pus de Dumnezeu acolo, că altfel nu-mi explic cum a găsit la pensiune un târnăcop. A spart gheaţa şi m-au scos. Am avut noroc că erau acolo şi oameni solizi, vreo patru m-au ridicat: eu am 90 de kilograme plus hainele de iarnă îmbibate cu apă”.

Printre cei prezenţi s-a aflat un medic chirurg, Adrian Bartoş, care a început resuscitarea. „Eram vânăt şi aveam puls zero. Am fost inconştient timp de 4-5 minute. Mi-au scos din gură pietre şi noroi. La un moment-dat a vrut să-mi taie gâtul pentru a deschide căile respiratorii, dar n-a fost cazul pentru că am început să clipesc şi am început să-mi revin”, povesteşte Ciprian. 

A fost dus la pensiune, în zona unde se afla piscina şi era mai cald, şi dezbrăcat pentru a i se stabiliza temperatura. „Unde este Ioana şi Mihai?”, a vrut să ştie când şi-a revenit. 

Pe când au ajuns medicii de la SMURD, Ciprian era stabilizat. A fost dus apoi cu elicopterul SMURD la Urgenţa la Cluj-Napoca şi acum este ţinut sub observaţie la Institutul Inimii. 

„Nu există o explicaţie logică pentru toate coincidenţele pozitive care au făcut posibilă salvarea mea”

Ciprian are numai cuvinte de laudă despre medici care au avut grijă de el, atât cei de pe SMURD, cât şi specialiştii de la Cluj care i-au făcut investigaţii să vadă dacă nu are nimic la inimă, plămâni sau creier. „Medicilor le este greu să-şi explice cum de am scăpat fără mari probleme după ce am stat leşinat 4-5 minute. Sunt bine. Am doar sternul fracturat”, a spus el pentru „Adevărul”. 

El crede că nu există o explicaţie logică pentru toate coincidenţele pozitive care l-au ajutat să supravieţuiască: „Din punctul meu de vedere, ce am învăţat din această experienţă este să cred în Dumnezeu. Eu nu sunt cel mai bun creştin practicant, dar ştiu că nu există o explicaţie logică pentru toate coincidenţele pozitive care au făcut posibilă salvarea mea. Aşa ceva nu poţi prevedea, să fii la munte cu prieteni medici, cu prieteni solizi care să te poată scoate din apă, să găseşti un târnăcop... Nu puteam sta leşinat 4-5 minute sub gheaţă şi să nu am nimic”. 

Întrebat ce a învăţat din această experienţă, Ciprian a zis: „Mi-am dat seama că sunt un tată extraordinar de fericit. Ce poţi cere mai mult decât privilegiul de a-ţi salva copilul? Restul sunt banalităţi. Nu contează nume, faimă, nimic.” 

Avocatul spune că de acum încolo o să cinstească fiecare zi pentru că „fiecare zi e o binecuvântare”. 

Medicul care a făcut resuscitarea: „Salvatorul a fost Ciprian. A fost un mare om în acel moment”

Adrian Bartoş (foto dreapta - sursa Facebook AB), medicul chirurg şi prietenul care i-a salvat viaţa lui Ciprian Păun, a povestit pentru „Adevărul” ce este important de ştiut în astfel de situaţii. „În primul rând este foarte important să nu fii singur. Salvarea s-a făcut doar prin munca de echipă. Am fost implicate 5-6 persoane. 

Pe lângă resuscitare a fost foarte important prietenul care a găsit un târnăcop cu care a spart gheaţa, că altfel nu aveam ce resuscita. Apoi, a fost important că am fost mai mulţi care am putut să-l scoatem din apa îngheţată. A fost ca un puzzle care s-a legat”, a detaliat medicul. 

El a mai precizat că un alt lucru esenţial a fost faptul că din primul moment s-a sunat la 112.  

Bartoş a susţinut că timpul de resuscitare a fost de circa 2-3 minute: „Totul s-a întâmplat extrem de rapid, nu am stat să ne uităm la ceas ca să ştim exact.”

„Am avut două componente de rezolvat, stopul cardio-respirator şi hipotermia. Am scos din gură tot ceea ce putea să blocheze respiraţia, apoi am început respiraţia gură la gură şi masajul cardiac. Între timp, lumea s-a mobilizat să aducă pături pentru a-l încălzi. Încălzirea trebuie efectuată treptat, nu trebuie să fie şocul foarte mare. Toate hainele ude trebuie îndepărtate”, povesteşte Bartoş.  

„În astfel de situaţii nu avem timp să ne dezbrăcăm înainte de a sări în apă, dar măcar geaca ar trebui dată jos”, povesteşte medicul. 

„Salvatorul nu am fost eu, ci Ciprian. El a sărit imediat în apă să-şi salveze copilul. Ciprian a fost un mare om în acel moment, a avut o prezenţă de spirit şi un spirit de sacrificiu complete. Când a văzut că Mihai a fost tras pe mal, probabil nu a mai avut putere şi şi-a dat drumul. A fost un efort extraordinar”, detaliază Bartoş. 

Medicul spune că salvarea a fost un miracol: „Nu ştiu de unde a apărut târnăcopul. Nu era un şopron cu unelte, nu era un garaj, era o pensiune. Ce să faci cu târnăcop la o pensiune? Cu pietre a fost imposibil să spargem gheaţa. Eu am dat cu o umbrelă. Avem un prieten care a încercat cu mâinile goale. Toate s-au legat ca un puzzle”. 

Manevrele de resuscitare făcute urgent i-au salvat viaţa

Dr. Mihai Bucur, medic specialist în Medicina de Urgenţă, a susţinut că în situaţii similare e foarte important ca din primele momente să se sune la 112. „Apoi, trebuie să evaluăm dacă avem abilităţile necesare să-l salvăm pe cel căzut în apă. Se întâmplă de multe să avem două sau trei morţi, când se încearcă salvarea de către o persoană care nu ştie foarte bine să înoate. Persoana căzută în apă intră în panică şi poate să-l scufunde şi pe salvator”, spune medicul. 

În cazul de faţă, „fiind părinţii acolo, aceştia nu se mai gândesc la nimic şi sar în ajutorul copiilor. Acum a fost un caz fericit, dar nu întotdeauna se termină astfel”.  

„După ce victima este scoasă din apă, ar trebui să ne dăm seama dacă e conştientă sau nu. Dacă e inconştientă, strigăm la el: <Mă auzi?>. Dacă nu scoate niciun sunet şi e „ca mort”, ar trebui să vedem dacă respiră. Dacă respiră, ar trebui tras pe o parte, în poziţia de siguranţă, mai ales dacă e o persoană înecată, care a aspirat şi înghiţit apă, trebuie pus pe o parte pentru ca tot ce varsă să ajungă afară şi nu în plămâni. Dacă e inconştient, facem manevre de resuscitare. Acestea se fac cu pacientul întins pe spate”, explică medicul. 

În perioada pandemiei, protocolul recomandat în cazul în care nu este o rudă sau o persoană apropiată este să nu se facă respiraţie gură la gură. „Se fac doar presiuni toracice. Dacă este rudă, se fac cinci respiraţii salvatoare prima dată. Suflăm de cinci ori în gură, după ce am pensat nasul cu două degete. Dacă nu-şi revine, facem apăsări de pe piept, 30 de apăsări cu două respiraţii. La persoane străine, doar compresiuni toracice, fără ventilaţie”, detaliază medicul. 

Compresiunile se fac cu ambele mâini pe stern şi se apasă circa 5-6 centimetri în jos. „Apăsăm pe stern, nu pe burtă. Inima e sub stern. Pompez ca şi cum aş vrea să umflu un cauciuc. Se fac două compresiuni pe secundă. Se continuă până îşi revine pacientul, până când vine Ambulanţa sau până când obosesc. Atunci, se poate face în echipă, câte două minute”. 

Mihai Bucur, medic specialist în Medicina de Urgenţă Sursa Facebook M.B.

După 5 minute în stop cardio-respirator, neuronii încep să moară

Dr. Bucur mai spune că trebuie scoase hainele ude de pe victimă, pentru a încerca normalizarea temperaturii. „Apoi se duce într-un loc cu temperatură mai mare, fie că vorbim de o maşină sau o casă, dacă e în apropiere”. 

Medicul spune că e posibil ca în anumite situaţii hipotermia să ajute. „În jargon medical se spune, în cazuri de hipotermie, că pacientul nu e mort până nu e cald şi mort. Sunt situaţii când o persoană a supravieţuit după ce a stat o jumătate de oră în apă rece sau a supravieţuit după 5-6 ore de resuscitare. Dacă se instalează hipotermia înainte de asfixie, corpul intră într-un fel de mod economic de funcţionare şi putem rezista mai mult”, explică Bucur. 

El spune că la 5 minute de la stopul cardio-respirator creierul începe să sufere, iar neuronii încep să moară. „Cu fiecare minut ce trece din ce în ce mai mulţi neuroni încep să moară. Chiar dacă repornim inima, daunele pot fi permanente asupra creierului“, arată doctorul.  

În concluzie, Bucur susţine: „Cazul de faţă ne arată cât de importante sunt manevrele de resuscitare făcute la faţa locului, până vine SMURD. În caz de stop cardio-respirator, mai ales dacă suntem în afara oraşului, dar şi în oraş, aceste manevre de resuscitare sunt esenţiale. Faptul că a fost acolo o persoană care i-a făcut resuscitare i-a salvat viaţa”

Sfaturi de la Salvamont: „Descărcaţi aplicaţia 112“

Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj a făcut la solicitarea „Adevărul” o serie de recomandări pentru cei care merg în drumeţii în această perioadă: „Pentru cei ce vor să practice drumeţiile în acest sezon, Serviciul Public Judeţean Salvamont - Salvaspeo Cluj recomandă să nu se pornească singuri – preferabil ar fi minim trei persoane - să pregătească traseul dinainte, ruta să fie în concordanţă cu pregătirea fizică şi psihică a membrilor grupului, să consulte prognoza meteo, să urmărească sfaturile Salvamont referitoare la pericolele de pe traseu – avalanşe, poduri de gheaţă, grohotişuri, traversee expuse, să nu părăsească traseele marcate.

În perioadele de dezgheţ, trebuie evitate zonele de abrupt, defileele – exemplu Cheile Turzii, Cheile Turenilor – deoarece este considerabil mai mare pericolul căderilor de pietre şi de bucăţi de gheaţă.

În plus, îi sfătuim pe turişti să  fie echipaţi cu bocanci, parazăpezi, să aibă folie de supravieţuire şi lanternă frontală, telefonul cu bateria încărcată şi să îşi instaleze aplicaţiile APEL 112 şi/sau SALVAMONT România  pentru cazurile de urgenţă, care permit transmiterea coordonatelor GPS”, a precizat Gheorghe FRĂŢILĂ, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont - Salvaspeo Cluj.  

Vă mai recomandăm:  

Eroii-salvatori din Apuseni, propuşi să fie cetăţeni de onoare ai judeţului Cluj

O poveste fără şefi şi bani. Cum au reuşit salvatorii din Apuseni să facă imposibilul

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările