Zburătorul sau „ceasul cel rău”, spiritul care le seduce până la nebunie pe fetele nemăritate. Singura soluţie să scapi de „Lipitură”, boala iubirii supreme
0
Personaj mitologic, prezentat în basmele româneşti ca fiind un tânăr înalt şi subţire, iar alteori fiind înfăţişat şi ca un şarpe cu aripi sau ca o flacără, zburătorul personifică fiinţa iubită la care nu se ajunge.
Credinţa populară îl aseamănă cu un spirit malefic şi care coboară noaptea printre oameni, în casele acestora, chinuie fetele tinere şi nevestele, cauzându-le nesomn, nelinişte şi frâmântare. Uneori acelaşi personaj este descris ca fiind responsabil de vânătăile de pe corpul femeilor.
“În literatura romantică, termenul „zburător” este o personificare a dorului de bărbatul iubit, a dragostei intense faţă de fiinţa iubită. Se consideră că acesta este un bărbat care, în timpul vieţii, a fost respins de o femeie şi care, după moarte, bântuie femeile de pe Pământ, dar mai ales pe cea care l-a refuzat (dacă aceasta mai este în viaţă). Este considerat simbolul iubirii neîmpărtăşite”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos.
În funcţie de regiuni, zburătorul este asemănat cu un zmeu, are coadă de foc şi este supranumit „ceasul cel rău” sau „ăl mai rău”. Conform Enciclopediei României, cea mai comună descriere a zburătorului, întâlnită în majoritatea credinţelor populare, este cea a unui flăcău tânăr. Acesta ia naştere ca urmare a interzicerii unei relaţii de amor, dintre o fată şi un băiat, de către părinţii fetei. Tânărul îndrăgostit se transformă în zburător, se întoarce noaptea în camera fetei, iar în timp ce aceasta doarme o chinuie în diverse feluri, o sărută şi o muşcă.
Mereu cuprinsă de fior
Există mai multe moduri prin care zburătorul pătrunde în camera fetei, în general acesta se foloseşte de hornul casei, gaura cheii, fereastră sau chiar de crăpătura uşii. Fata îl vede pe zburător ca fiind real, se trezeşte din somn şi este mereu cuprinsă de fior, iar ca stare generală, slăbeşte din ce în ce mai mult. Boala care o cuprinde este numită „lipitură”, iar cele care sunt chemate să o vindece pe cea bolnavă sunt babele care au priceperea de a descânta.
În mitologiile populare sunt imaginate şi metode de protecţie împotriva acestui personaj malefic. Una dintre acestea vorbeşte de posibilitatea de a unge cu „untură de zmeu pleznit” locurile prin care aceştia pătrund (horn, uşă, geam). Zmeul încearcă să găsească o cale de intrare neunsă, dacă nu găseşte, strigă pentru a i se deschide. În cazul în care nimeni din interior nu-i răspunde, crapă.
Mitul zburătorului în literatura română
În literatura română, mai mulţi autori au folosit mitul zburătorului ca temă pentru textele literare. Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Ion Heliade Rădulescu, prin poeziile Zburătorul, iar Mihai Eminescu prin Călin (file de poveste) şi Luceafărul, au descris mitul zburătorului şi relaţia dintre zburător şi fata îndrăgostită de acesta.
Despre prelucrarea mitului în literatură, George Călinescu afirma:
"Poezia română, prin Eminescu îndeosebi, a arătat înclinări de a socoti iubirea ca o forţă implacabilă, fără vreo participare a conştiintei. Ca mărturie stă poemul Călin(file din poveste), inspirat din basmul popular Călin Nabunul. Dar Mihai Eminescu nu a fost singurul care a preluat mitul zburătorului. Printre cei inspiraţi de acest mit fundamental al poporului se numără si I.H. Radulescu, cu poezia Zburătoru, considerată cea mai izbutită creaţie poetică a acestuia”.
Mitul folcloric al „Zburătorului” simbolizează înmugurirea sentimentului de dragoste la fetele aflate la vârsta adolescenţei. "Trăirile lor sunt declanşate de un personaj fantastic, cu o mare putere de seducţie, care apare pe înserat, le face să se îndrăgostească de el, apoi pleacă, lăsînd în urma lui doar melancolie, zbucium. Este ca o boală, o dragoste pătimaşă, o iubire pasională, nestăpînită, care mistuie şi distruge sufletul omului", spune Ani Topârceanu, etnograf..
Vă recomandăm şi:
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Se încarcă comentariile...
