Povestea Ameliei Papazissu, „Tezaurul Uman Viu“ al României. Cum îşi lucrează vestele din păr de capră ajunse celebre

Povestea Ameliei Papazissu, „Tezaurul Uman Viu“ al României. Cum îşi lucrează vestele din păr de capră ajunse celebre

Amelia Papazissu, în faţa războiului de ţesut

Creatoarea populară Amelia Papazissu a oferit patrimoniului cultural o impresionantă colecţie de ţesături din lână şi păr de capră, a arătat lumii, prin expoziţii, tradiţia autentică a zonei Buzăului şi a învăţat sute de copii cum să ducă mai departe tradiţia. Acestea sunt meritele în urma cărora a primit, în 2013, titlul onorific de „Tezaur uman viu“, din partea UNESCO, iar în 2015 a obţinut medalia „Meritul cultural“, de la preşedintele ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Ţesutul şi împletiturile cu lână şi păr de capră, specializarea artistei populare Amelia Papazissu, sunt meşteşuguri specifice zonei Buzăului. Creatoarea s-a născut în Beceni, o comună bogată în tradiţii de pe Valea Slănicului. În anul 1978 a intrat în învăţământ ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, este instructor la cercul de ţesături tradiţionale al Clubului Copiilor din comuna Beceni, unde lucrează şi în prezent.
 
Amelia Papazissu a deprins tainele ţesutului la război când avea 21 de ani. „După ce m-am căsătorit, am învăţat de la o vecină să ţes în război orizontal, apoi m-a încântat foarte mult ţesutul la război vertical, după ce am fost în vizită la Mănăstirea Răteşti. Acolo am văzut această tehnică, m-a încântat măicuţa Benedicta, care nu mai este printre noi, dar care lucra foarte frumos. De la ea am preluat acest meşteşug deosebit“, povesteşte Amelia Papazissu.
 
Opere de artă din patru kilograme de păr pe an
 
Câţiva ani mai târziu, a găsit o nouă provocare: utilizarea părului de capră, meşteşug pe care nu mulţi îl stăpânesc. Artista populară spune că prelucrarea părului de capră este o operaţiune nu tocmai la îndemâna oricui şi de aceea a avut nevoie de multă perseverenţă. „În comună aveam înainte o fermă de capre. Stăpâna fermei s-a mutat acum la Vintilă Vodă. A trebuit să caut mult până să găsesc o nouă fermă şi, de ceva vreme, lucrez cu o femeie de la Blăjani. Problema cea mai mare este torsul. Se merge la stână, se tund caprele, se separă pe culori, se spală bine, iar părul îl preia femeia şi îl toarce. Cam patru kilograme pe an folosesc, un kilogram pe an din fiecare culoare. Eu fac operă de artă cu acest fir de păr de capră“, se mândreşte Amelia Papapazissu. 
 
 
Atelierul artistei populare se află într-o frumoasă casă, o autentică gospodărie ţărănească, din satul Cărpiniştea. Locuinţa ei este totodată şi muzeu al artei populare, cu straie şi ţesături vechi moştenite de la străbuni ori consăteni din vechi generaţii, dar şi cu lucruri mai noi. 
„Pe pereţii din lemn sunt numai lucrări în păr de capră şi, deasupra lor, ştergare. În atelier lucrăm eu şi Iulia, nepoata mea, care îmi urmează pasiunea. La mansardă scot costumele să se aerisească. Eu am moştenit de la bunicii soţului multe lucrări, covoare, carpete făcute la mănăstiri, în zona Dobrogei. Am reuşit şi am luat şi eu din aceste lucrări câteva elemente vechi. Soţul meu este un împătimit al artei populare şi de la el a şi pornit ideea colecţiei. Vrem să ne evaluăm colecţia şi să o punem în circulaţie turistică. Atunci când soţul meu a proiectat casa, a spus clar că această mansardă va deveni atelier şi muzeu“, povesteşte artista. 
Preţiosul tezaur de ţesături vechi, moştenite din bătrâni, se îmbogăţeşte de la o zi la alta cu câte un ştergar, câte-o vestă şi câte-o traistă, pe care creatoarea populară le confecţionează în pauzele dintre treburile gospodăreşti. 
 
Motive geometrice îmbunătăţite
 
În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a folosit în creaţiile sale numai motive tradiţionale de pe Valea Slănicului. „M-am documentat foarte mult şi am încercat să fac numai ţesături specifice Văii Slănicului. Motivele sunt numai cele de pe scoarţele tradiţionale româneşti. Sunt în special motive geometrice, care ne reprezintă pe noi, cum ar fi motivul rombului, suveicuţa, chenarul simplu, chenarul cu colţişori. Bineînţeles, dacă la început a fost inspiraţia, apoi a intervenit creaţia, nu am două ţesături de acelaşi fel“, spune creatoarea populară.
 
 
100 de Euro, preţul unui ştergar 
 
Universul în care trăieşte Amelia Papazissu este parcă special creat pentru activităţi artistice. Aproape toată familia Papazissu participă la actul artistic. Pentru ca Amelia să poată lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de ţesut, activitate ce necesită un pic de forţă fizică şi de care răspunde soţul creatoarei. Nepoata îi calcă deja pe urme, mica Iulia cucerind deja premii la competiţiile naţionale cu glasul său, dar şi cu ceea ce reuşesc mâinile ei să lucreze în gherghef. „Am înţelegere în familie şi poate că de aceea am şi reuşit. Trebuie să ştiţi că şi soţul meu sculptează în lemn. Avem în colecţia din casă şi lucrari de-ale lui“, ne mărturiseşte Amelia Papazissu.
 
Pentru familia Papazissu, arta populară este şi o mică afacere. De pe urma unui ştergar din păr de capră, de exemplu, se poate alege cu un profit de 100 de euro. „Străinii sunt foarte încântaţi de ceea ce fac toţi meşterii autentici din ţară şi mă refer aici la Muzeul Astra din Sibiu. Acolo am fost prima dată şi vin foarte mulţi turişti. Cumpără şi ceea ce mă bucură cel mai mult este că în ultimii ani au început să cumpere românii, mai ales cei care pleacă în străinătate, un mic suvenir pentru românii din străinătate. Ne este însă mai greu să vindem în târguri, pentru că acolo se cumpără mai ales lucrări mici, de câţiva lei“, mărturiseşte creatoarea populară.

 
De 40 de ani le transmite copiilor arta ţesutului
 
Amelia Papazissu se împarte zilnic între casa transformată în atelier de creaţie şi Clubul Copiilor din comuna buzoiană Beceni, unde le predă micuţilor tainele ţesutului în păr de capră. „Din 1984 lucrez cu copiii la Palatul Copiilor din Beceni şi de 40 de ani cu copii, în general, în învăţământ. Anual am între 100 şi 130 de învăţăcei. De-a lungul anului se mai selectează dintre ei, dar rămân o sută de copii la Cerc. Îi antrenez pe cei mai buni şi merg cu ei la competiţii, iar la Sibiu, unde este capitala meşterilor din România, noi suntem în fiecare an campioni“, se mândreşte Amelia Papazissu.
 
Recent, ţesăturile realizate cu multă migală de copiii instruiţi de Amelia Papazissu au fost premiate la festivalurile de la Vatra Dornei, Panciu şi Buzău, precum şi la Olimpiada Naţională de profil de la Sibiu. Nucleul de elevi sârguincioşi, care au lucrat la operele de artă prezentate şi premiate la festivalurile şi competiţiile din ţară, este format din Alexandra Petrişor, Iulia Papazissu, Larisa Cojocaru, Andreea Isac, Adelina Junele, Iasmina Bălănic şi Alexia Mihai. Altfel spus, ei sunt cei care vor duce mai departe tehnica de execuţie la războiul vertical a ţesăturilor din păr de capră, specifică Văii Slănicului din judeţul Buzău.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările