Cum va renaşte un domeniu boieresc deţinut de un fost prim-ministru, unde veneau inclusiv Regina Maria şi Nicolae Iorga

Cum va renaşte un domeniu boieresc deţinut de un fost prim-ministru, unde veneau inclusiv Regina Maria şi Nicolae Iorga

Domeniul lui Alexandru Marghiloman, om politic cu un rol aparte în Unirea de la 1918, va deveni un punct de atracţie turistică. Strănepoata lui Marghiloman şi autorităţile locale din Buzău pun la cale refacerea grădinii publice, unică la acea vreme în Europa, baza hipică de aici şi nu în ultimul rând un program de serate şi picnicuri unde nostalgicii vor bea celebra cafea Marghiloman şi vor fuma trabuc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conacul Marghiloman, anexele şi împrejurimile sale, este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău. 
 
A fost amenajat între anii 1882 şi 1887 de către Iancu Marghiloman, figură a protipendadei buzoiene. După moartea acestuia, fiul său, Alexandru Marghiloman, viitorul prim-ministru, a ales să-l modernizeze, solicitând sprijinul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau.  
 
Clădirea principală a fost ridicată într-un parc imens, de peste 22 de hectare, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal, pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, şase grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe, magazia pentru furaje, două sere şi uzina electrică. 
 
La marginea proprietăţii se afla şi hipodromul în care se organizau curse regulate de cai de rasă. În 1897, Alexandru Marghiloman a inaugurat Vila Albatros, pe care a botezat-o după numele unuia dintre armăsarii săi favoriţi din herghelia de cai pursânge englez.
 
După moartea lui, în 1925, uriaşa avere s-a risipit, el neavând copii. În 1939, Vila Albatros a fost vândută statului la preţul de 7.000.000 lei. Valoroşii săi cai de rasă au fost vânduţi la preţuri de nimic. În comunism, conacul lui Marghiloman a ajuns depozit de legume şi fructe, atelier de tâmplărie şi chiar cantină, degradându-se treptat. În ultimii ani, fosta locuinţă a lui Alexandru Marghiloman a ajuns să strălucească din nou. 
 
 
Acum, în Vila Albatros, recent renovată, funcţionează Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, unde se desfăşoară activităţi culturale. Aici îşi desfăşoară activitatea cluburi de creaţie artistică, de sculptură, de muzică clasică, de teatru, de folclor, de informatică şi literatură. Tot în Vila Albatros se află sediul Asociaţiei Culturale «Alexandru Marghiloman», recent înfiinţată de Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata politicianului.
 
Urmaşa lui Marghiloman şi autorităţile locale din Buzău au planuri mari pentru domeniul care i-a aparţinut politicianului Alexandru Marghiloman, unde acesta deţinea prima bază hipică model, din România, cu hipodrom, grajduri şi personal calificat.
 
„Lordul valah“, aşa cum era supranumit Marghiloman, s-a numărat printre întemeietorii şi conducătorii Jockey-Club-ului Român şi ai Hipodromului Bucureşti. Caii săi de curse, precum Zori de Zi şi Albatros, erau celebri după ce câştigaseră mai multe întreceri ecvestre. 
 
În memoria acestuia, autorităţile Buzăului împreună cu Irina Vlăduca Marghiloman colaborează la un proiect de reînfiinţare a bazei hipice de aici, ce va fi populată cu armăsari  pursânge englez. Un prim pas a fost făcut prin cumpărarea de către familia Irinei Marghiloman a unui cal menit să amelioreze rasa pursânge englez din hergheliile locale.

 
Adus temporar la Herghelia Cislău, judeţul Buzău, Frozen Fire, un armăsar pur sânge englez deosebit de valoros, multiplu câştigător în alergări publice pe hipodromurile din Europa, câştigător de derby în Irlanda, va activa ca reproducător în cadrul nucleului de iepe mamă de rasă pur sânge englez în sezonul 2019.
 
”Un prim pas este îmbunătăţirea rasei pursânge englez, care nu prea mai există în România. De aceea am achiziţionat un cal pe care l-am pus la dispoziţia hergheliei Cislău pentru un an de zile, pentru montă. Acesta este începutul unui proiect mare pe care l-am început deja. Ne dorim ca aceste grajduri să fie reabilitate, iar aici să aducem cai cu mânji, să reamenajăm un hipodrom sau măcar o pistă de alergare pentru cai”, spune Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman.

 
Primăria Buzău are acum în intenţie să iniţieze un proiect de refacere a hipodromului, grajdurilor, şi să înfiinţeze, lângă parcul Marghiloman, un muzeu al cailor. Investiţiile în proiect vor fi asigurate de municipalitatea buzoiană, de care aparţin acum clădirile, parcul şi heleşteul de pe proprietatea Marghiloman.
 
”În primul rând, avem în proiect refacerea grajdurilor din spatele Vilei Albatros. Apoi, încercăm cu acest cal să începem o nouă istorie o calului pursânge englez şi să avem şi aici o mică crescătorie, un centru de echitaţie, unde copiii, tinerii să se buure de acest lucru. Lucrăm la proiectul tehnic iar la anul vom începe execuţia”, spune Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.
 
Vila Albatros este înconjurată de un imens parc amenajat iniţial în stil englezesc, de care moşierul Alexandru Marghiloman era extrem de mândru. Devenise atracţia de weekend a protipendadei, unde răsfăţaţii epocii dezbăteau problemele ţării, fumau trabucuri scumpe şi savura în linişte cafeaua Marghilomana. 
 
 
Datorită frumuseţii peisajului în care era încadrat conacul lui Marghiloman, dar mai ales a luxului în care se locuia, Vila Albatros devenise un magnet pentru personalităţile politice şi nu numai ale epocii. Printre oaspeţii de seamă ai conacului s-au numărat Nicolae Iorga, Lascãr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi, cel mai important, Regina Maria.
 
Strănepoata lui Marghiloman, Irina Vlăduca Marghiloman, şi autorităţile locale din Buzău pun la punct un proiect de refacere a grădinii publice, unică la acea vreme în Europa, dar şi un plan de relansare turistică a obiectivului, prin organizarea unor serate şi picnicuri unde oaspeţii vor bea celebra cafea Marghiloman şi vor fuma trabuc. 
”Am înţeles că parcul se va reamenaja aşa cum arăta cândva, deşi e greu pentru că plantele de atunci nu sunt încă toate cunoscute. Cât priveşte celelalte activităţi, cum ar fi seratele de epocă, urmează să le stabilim pe parcurs. Povestea este următoarea: noi în jumătate de lună ne întoarcem definitiv în România după aproape 50 de ani în Germania pentru a ne apuca de aceste proiecte importante”, spune Irina Vlăduca Marghiloman.
 
”Avem de gând să refacem acest domeniu şi să-i dăm acel parfum de secol 19, început de secol 20, când această grădină era considerată nu numai cea mai frumoasă grădină din România ci una dintre cele mai frumoase din Europa”, a completat primarul Buzăului, Constantin Toma. 
 
Conacul din Buzău al lui Marghiloman a fost nu numai locul de popas al unor personalităţi ale vremii ci şi spaţiul în care s-au purtat negocieri politice, extreme de importante.
 
La Vila Albatros s-au luat multe decizii istorice, mai ales cele legate de întregirea neamului şi formarea României Mari, dar aici au avut loc şi evenimente mondene, cum ar fi cel din decembrie 1916, în plin război, în timp ce familia regală se retrăgea spre Moldova, când s-a dat o petrecere în cinstea viitorului Carol al II-lea, iar cu această ocazie prinţul a fost avansat la gradul de maior.
 
Marghiloman s-a numărat printre cei mai mari moşieri ai ţării. A fost fondator al Băncii Generale Române şi al Băncii Agricole şi unul din principalii deţinători ai Societăţii de asigurări „Generala”. A murit pe data de 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: