FOTO Cetatea Râşnov va avea anul viitor un lift cu cremalieră. Vara aceasta a avut 140.000 de turişti, cea mai mare cifră din istorie
0
Investiţia se ridică la 15 milioane de lei, jumătate bani europeni, jumătate de la bugetul local. Râşnovul a primit finanţarea după ce a dovedit că numărul de turişti va creşte dacă accesul spre cetate va fi unul mai uşor.
Râşnovul a devenit la finele anului trecut staţiune de interes naţional. Cetatea Râşnov este cel mai vizitat obiectiv turistic din oraş şi a atras doar vara aceasta 140.000 de turişti. Cremaliera va creşte numărul de turişti cu 20%.
Lungimea traseului liftului cu cremalieră este de 165 de metri, cu o diferenţă de nivel de 94 de metri. Unghiul de înclinare este de 34 de grade, iar liftul cu cremalieră va avea două staţii, una de plecare din spatele Casei de Cultură şi a doua la Cetate. Liftul cu cremalieră va face 12 curse pe oră, cu câte 30 de persoane în cabină, estimându-se că va transporta 700 de persoane pe zi. Investiţia se ridică la 15 milioane de lei, jumătate bani europeni, jumpătate de la bugetul local.
Şi centrul istoric va fi complet schimbat până anul viitor şi va deveni pietonal. Investiţia se ridică la 4,3 milioane de euro, bani europeni. Contractul a fost semnat, iar lucrările vor începe în vară. Conform proiectului, vor fi înlocuiţi şi stâlpii de iluminat public, cu lampadare prinse de case.
Cetate cu o istorie bogată
Prima menţiune documentară a Cetăţii de la Râşnov apare la un secol după alungarea cruciaţilor şi se referă la o puternică fortificaţie care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime. În Evul Mediu, datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost pentru râşnoveni locuitorii târgului medieval respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării.
În secolul al XVIII-lea, schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei a determinat diminuarea interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. Mai mult, în 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Apoi, cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie, dar a fost întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist. Practic, lucrările de refacere s-au desfăşurat în perioada 1955-1956.
Locul ideal pentru filmele istorice
Cetatea şi împrejurimile Râşnovului au intrat în istoria cinematografiei româneşti, fiind decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii, Mihai Viteazul şi Nemuritorii. În 1967, la Râşnov a fost realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană, nominalizat anul următor la ,,Globul de aur" şi la ,,Oscar" pentru cel mai bun film străin.
Acum 5 ani cetatea a reintrat în patrimonial primăriei şi s-au făcut numeroase modernizări. În plus obiectivul turistic a fost intens promovat. Un bilet de intrarea la cetate costă 10 lei.
Se încarcă comentariile...
