Cele mai de succes sisteme educaţionale din lume. Ce le face atât de performante

Cele mai de succes sisteme educaţionale din lume. Ce le face atât de performante

Elevi japonezi FOTO teflcourse.net

Educaţia este unul dintre domeniile cele mai importante ale societăţii. Unele state au investit în sisteme educaţionale deosebit de eficiente. Trei dintre acestea sunt considerate un adevărat etalon al educaţiei mondiale şi un model de urmat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea statelor îşi doresc un sistem educaţional performant. Iar motivele sunt lesne de înţeles. Unele ţări investesc sume uriaşe în dezvoltarea acestui domeniu şi reuşesc să obţină şi rezultate pe termen lung. Printre statele care au reuşit să obţină un sistem educaţional performant se numără ţări din Europa şi Asia în special. Trei dintre acestea au devenit, conform mai multor top-uri de specialitatea adevărate sisteme-etalon în domeniul educaţiei.

Şcoala fără şabloane
 
Conform majorităţii statisticilor mondiale şi europene în privinţa eficienţei sistemelor educaţionale, Finlanda stă cel mai bine la capitolul educaţiei. Mai precis, sistemul şcolar finlandez este considerat cel mai eficient din lume, mai ales din perspectiva învăţământului de masă. Sistemul educaţional finlandez este considerat de succes fiindcă pune accentul pe cooperare şi echitate în detrimentul competiţiei. Mai mult decât atât nu sufocă elevii şi nu-i presează cu ierarhii inutile. În Finlanda s-a investit într-un învăţământ de masă şi nu într-unul elitist, într-un sistem care-i ajută pe elevi să devină utili societăţii şi să devină buni specialişti urmându-şi pasiunile şi aptitudinile. În primul rând elevii finlandezi sunt lăsaţi să copilărească fără constrângeri educaţionale instituţionalizate până la vârsta de 7 ani. 

Abia atunci merg la şcoală. Aceştia urmează doar 9 clase obligatorii după care sunt lăsaţi să decidă dacă vor să continue sau nu. După terminarea anilor obligatorii de studiu, elevii sunt îndemnaţi fie către liceele teoretice, fie către cele de meserii, fără să existe vreo prejudecată. Cu alte cuvinte, cei care aleg să facă o şcoală profesională nu sunt consideraţi, cum se întâmplă de multe ori în România de exemplu, inferiori celorlalţi. În timpul anilor de studiu, elevii finalndezi nu susţin teste standardizate. Ei sunt notaţi după un sistem individualizat, realizat de fiecare profesor, în funcţie de nevoile şi aptitudinile elevilor. Elevii finlandezi susţin un singur test standardizat, numit Examenul Naţional de Matriculare, echivalentul Bacalaureatului. Totodată sistemul finlandez exclude competiţia. 

El încurajează cooperarea între elevi. Finlandezii nu încurajează fuga după note ci modul în care elevii pot coopera pentru terminarea unei sarcini. Practic, puştii din Finlanda nu sunt stresaţi cu examene, teme acasă şi competiţia acerbă din alte sisteme educaţionale. Propriu-zis învăţământul finlandez nu pune accept pe ”vârfuri” şi ”excelenţă” ci pe educaţia de masă, învăţarea bazelor de către toţi elevii dar şi a modului de cooperare în societate. Totodată şcoala finlandeză încearcă să echilibreze inechităţile sociale, oferind elevilor o masă zilnică gratuită, consilier psihologică şi programe de învăţarea adaptate pe fiecare elev. Nu în ultimul rând profesorii finlandezi sunt extrem de bine pregătiţi. Nu susţin examene de titularizare dar pentru a putea preda trebuie să aibă o diplomă de masterat în educaţie, sistemul lor de triere încă din perioada şcolarizării fiind extrem de dur. Practic, ajung profesori doar cei care se dovedesc capabili. Relaţia dintre elev şi profesor în sistemul finlandez este de cooperare şi ghidare, nu de subordonare strictă. 
 
Locul în care elevii învaţă bunul simţ, disciplina şi manierele
 
Un alt sistem educaţional care a ţinut top-urile la nivel mondial ani la rândul a fost cel japonez. În şcolile nipone elevii învaţă în primul rând compasiunea, empatia,generozitatea, respectul, auto-controlul şi discplina. În primii trei ani de şcoală elevii nu primesc niciun test. Abia la 10 ani susţin un test, destul de uşor. Şi asta fiindcă japonezii urmăresc ca în primii trei ani de şcoală să-i înveţe pe copii bunele maniere şi să le modeleze caracterul. Nu-i interesează ce cunoştinţe au, şi îi învaţă pe copii să fie generoşi, respectuoşi şi blânzi cu oamenii şi animalele. Totodată, la fel ca sistemul finlandez, cel nipon pune accept pe cooperare, în detrimentul competiţiei. Anul şcolar la japonezi începe pe 1 aprilie odată cu înflorirea cireşilor. Anul şcolar este împărţit în trei trimestre şi au puţine vacanţe. Mai precis, vacanţa de vară durează doar şase săptămâni, iar cele intetrimestriale sunt de două săptămâni. În fapt elevii japonezi studiază foarte mult. Se pregătesc aproximativ 8 ore pe zi, asta însemnând orele de curs plus activităţile extraşcolare. 

Cu toate acestea copiii nu resimt presiunea orelor şi nici sunt suprasolicitaţi fiindcă materiile sunt predate într-un mod plăcut şi atractiv. Mai mult decât atât, învăţământul japonez se bazează şi pe solidaritate, în aşa fel încât să creeze impresia că şcoala este a doua familie, unde elevii să se simtă comfortabil. De exemplu aceştia i-au masa împreună în sala de clasă, toţi elevii având acelaşi meniu. Profesorul mănâncă alături de elevi. Solidaritatea şi munca în echipă, dar şi disciplina este învăţată şi prin auto-gospodărire. Şcolile japoneze nu au femei de serviciu. Elevii spală singuri sala de clasă, toaletele şi alte spaţii ale şcolii. Sunt împărţiţi în grupe, care primes sarcini pe tot parcursul anului şcolar. Totodată, coeziunea este creată şi de faptul că toţi elevii poartă uniforme, specifice fiecărei şcoli. Elevii învaţă şi caligrafie japoneză dar şi poezii învăţând să respecte moştenirea tradiţională niponă. Cel mai important examen al vieţii de şcolar este cel de la finele liceului. Practic, este un soi de Bacalaureat. Nota la acest examen va decide viitorul elevului, dacă acesta va urma o facultate sau nu. Examenele sunt foarte grele şi doar cei foarte buni intră la facultate. Eficienţa sistemului educaţional japonez poate fi urmărită uşor prin rata de promovabilitate, prin lipsa abandonului şcolar şi mai ales prin înalta pregătire a absolvenţilor în domeniul ales. 
 
Cultul pentru învăţătură
 
Una dintre cele mai performante sisteme educaţionale din lume se află în Coreea de Sud. Un sistem însă total diferite de cel finlandez. În Coreea de Sud se învaţă clasic, dar cu metode care eficientizează la maxim aptitudinile elevilor. Propriu-zis este un sistem care scoate tot ce are mai bun un elev, cu riscul de a-l suprasolicita. Elevii coreeni încep şcoala la 6 ani şi urmează un ciclu primar, urmat de unul secundar şi în cele din urmă de un liceu de trei ani. În şcoala elementară elevii sunt pregătiţi mai mult moral şi spiritual, pentru anii de studiu, urmând ca mai apoi să se pregătească pentru ştiinţe, limbe străine şi alte materii. Se spune că societatea coreeană are un cult pentru şcoală iar elevii săi sunt adevăraţi dependenţi de testări şi provocări ştiinţifice. 

Unele statistici arată că un elev coreean petrece 16 ore pe zi studiind. De aceea acest sistem este descris ca fiind foarte stresant pentru elevi, meritocratic şi prea autoritar. Cu toate acestea performanţele elevilor coreeni sunt foarte greu de egalat. Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică  70% dintre tinerii coreeni cu vârste între  24 şi 35 de ani au absolvit o formă de învăţământ terţiară, cel mai mare procentaj de pe Glob. Deasemenea, la nivelul educaţiei şi testelor standardizate, învăţământul coreean este unul dintre cele mai eficiente din lume. Mai ales la nivelul ştiinţelor exacte precum robotică, informatică, matematică. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: