Primul primar al Bistriţei de după Revoluţie protestează în mediul virtual faţă de distrugerea Pădurii Codrişor
0
Florin Adrian Chereji, primul primar al Bistriţei de după Revoluţie, a început un protest în mediul virtual faţă de distrugerea unuia dintre cele mai îndrăgite locaţii din municipiul Bistriţa: Pădurea Codrişor. Toate acestea după ce municipalitatea se încăpăţânează să facă prin pădurea în cauză o centură ocolitoare a Bistriţei.
După ce a încercat să înduplece autorităţile locale cu petiţii şi cu memorii, fostul gospodar al municipiului, Florin Adrian Chereji, a apelat la bistriţeni în mediul virtual pentru a stopa construirea centurii ocolitoare a Bistriţei prin Pădurea Codrişor, un loc care în trecut era amenajat pentru plimbări şi picnicuri.
Iniţiativa din mediul virtual a luat forma paginii „Salvăm Pădurea Codrişor”, care deja are peste 350 de like-uri şi numeroase comentarii de încurajare şi susţinere a salvării oazei de verdeaţă.
"Am constatat că se insistă pe proiectul centurii prin Pădurea Codrişor, după ce, în urmă cu doi ani, cei afectaţi direct de acest traseu au obţinut anularea hotărârii de Consiliu Local în instanţă privind acest traseu," explică Florin Adrian Chereji.
Acesta mai precizează că un astfel de traseu ar însemna renunţarea la proiectul de amenajare a Pădurii Codrişor şi transformare a sa într-un spaţiu de agrement pentru bistriţeni. La aceasta se adaugă şi aducerea unei noi surse de poluare aproape de zone circulate ale oraşului, printre care se numără şi Secţia TBC a Spitalului Judeţean de Urgenţă, care are nevoie mai mult ca orice de aer curat. De asemenea, cu această variantă a centurii ocolitoare nu se rezolvă scoaterea în întregime a traficului de tranzit din municipiu, de exemplu dinspre Năsăud, Reghin sau Suceava.
"Iniţiativa mea, în spaţiul virtual, a fost primită foarte bine. Am primit încurajări prin telefon, am primit mesaje pe această pagină, inclusiv un filmuleţ documentar despre Pădurea Codrişor; mergem înainte, sunt convins că vom reuşi să salvăm Pădurea Codrişor şi să se introducă această zonă în intravilanul localităţii ca zonă de agrement-pădure/parc," precizează fostul edil al Bistriţei.
Acesta mai spune că dacă bistriţenii se vor mobiliza în număr semnificativ sunt şanse ca acest proiect să fie oprit, mai ales că cei direct afectaţi au atacat în instanţă actele administrative.
Pădurea Codrişor, locaţia preferată de bunicii noştri pentru promenadă
Deşi în momentul de faţă nimic nu mai este amenajat în Pădurea Codrişor, înainte de anii `70 aceasta avea alei pavate şi chiar scări, care le permiteau până şi pensionarilor să ajungă la luminişurile bine ascunse de copaci. Existau de asemenea multe locuri de popas cu băncuţe şi coşuri de gunoi.
„Minunea” a durat până în anii `70 când s-a defrişat o parte din deal, unde în prezent funcţionează ştrandul municipal, pentru amenajarea unei pârtii de schi. Aceasta însă nu a mai fost amenajată, întrucât la doar doi ani după o viitură puternică a distrus tot, iar dealul a luat-o la vale. De atunci nu s-a mai amenajat nimic în Pădurea Codrişor.
„Resuscitarea” Pădurii Codrişor, uitată într-un dulap
Cu toate acestea, în 2009 apărea o idee care venea să salveze Pădurea Codrişor. Potrivit Planului Urbanistic Zonal, în pădurea cu o suprafaţa de 373,953 de metri pătraţi urmau să apară pârtii pentru săniuţe, piste pentru biciclişti sau pereţi pentru escaladat.
Astfel, pentru Pădurea Codrişor erau pregătite trasee iluminate pentru biciclişti şi pietoni cu pietriş sau platforme de odihnă de unde ai fi putut admira oraşul. Acestea urmau să fie dotate cu bănci, panouri de informare şi direcţionare sau coşuri de gunoi. Era luat în calcul de asemenea un traseu competiţional pentru probe ciclistice de downhill sau patru pârtii pentru săniuţe, una dintre ele dotată cu instalaţie de nocturnă.
Nu erau uitate nici locurile pentru picnic sau zonele de joacă pentru copii. Erau prevăzute şi panouri pentru escaladare, restaurante şi chiar parcări pentru vizitatori. Deşi numărul toaletelor publice din municipiu se pot număra pe degete, în Pădurea Codrişor erau prevăzute şi grupuri sanitare sau cişmele cu apă.
Vă mai recomandăm:
FOTO Colţul de rai de la Arcalia
Se încarcă comentariile...
