În era fondurilor europene, un artist bistriţean dă strălucirea de acum un secol căsuţelor ţărăneşti cu doar câteva sute de lei
0
Alexandru Uiuiu (52 de ani), un artist din Bistriţa, a început în urmă cu 16 ani un proiect al „muzeelor vii“, prin care reface case vechi de peste 100 de ani, cu tehnica de atunci. Până acum, a refăcut din fonduri proprii patru case şi din donaţii, în localităţi reprezentative din judeţul Bistriţa-Năsăud.
„Muzeele vii“ reprezintă un concept creat de artistul bistriţean Alexandru Uiuiu (52 de ani), care conduce Direcţia Judeţeană de Culte şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud. Alexandru Uiuiu cochetează de ani întregi cu poezia, cu proza, dar şi cu fotografia. Şi tot de atât timp este pasionat de tradiţiile şi de obiceiurile din Bistriţa-Năsăud.
De aici, s-au născut şi „muzeele vii“, prin care artistul restaurează case vechi de mai bine de un secol cu tehnica de atunci, transformându-le în mărturii arhitecturale. Până acum, Uiuiu a reabilitat, pe cheltuiala lui şi cu ajutorul donaţiilor, patru astfel de case în localităţi reprezentative ale judeţului Bistriţa-Năsăud.
Alexandru Uiuiu a început proiectul cu locuinţa bunicilor săi din Feldru, în anul 1998. A continuat cu o căsuţă din satul Sebiş, în anul 2000, şi cu una de la Miceştii de Câmpie, reabilitată în perioada 2008-2009.Ultima care a intrat în proiect este o căsuţă situată în localitatea Şintereag.
„Trebuie să avem un martor în fiecare localitate şi zonă reprezentativă. Este bine să avem un martor al arhitecturii tradiţionale, care este sinteza unui mod de a trăi. Este ceva mai complex decât pur şi simplu o alcătuire“, explică Alexandru Uiuiu.
După ce identifică locuinţele pe care îşi propune să le readucă la strălucirea de altădată, de cele mai multe ori case aflate într-o stare avansată de degradare, Alexandru Uiuiu ia legătura cu proprietarii caselor, întocmeşte un acord cu aceştia, prin Fundaţia Culturală Ethos, pe care o conduce, şi apoi demarează lucrările. Astfel, casa intră în administrarea fundaţiei, dar cei care le cedează îşi păstrează dreptul de proprietate asupra acestora.
Una dintre căsuţele reabilitate (Foto: Arhivă personală- Alexandru Uiuiu)
Materiale utilizate acum un secol
Practic, locuinţele sunt readuse la forma şi aspectul pe care le aveau acum 100 de ani, când au fost ridicate. În procesul de refacere, Alexandru Uiuiu foloseşte metode tradiţionale şi materiale utilizate acum un secol. Cele patru case reabilitate până acum au o vechime cuprinsă între 100 şi 120 de ani.â
„Ideea de «muzeu viu» este aceea de arhitectură păstrată la faţa locului, pentru ca să se vadă în ce condiţii de mediu a trăit românul şi cum le-a valorificat. Am dorit să se păstreze şi un inventar minimal necesar, care să poată reproduce activităţile din gospodărie. Se poate face o mămăligă acolo, se poate dormi. Toate sunt funcţionale. Până şi fântânile au fost curăţate şi se poate bea apă din ele“, spune Alexandru Uiuiu, care lucrează alături de voluntari la refacerea locuinţelor.
O căsuţă, o poveste
Fiecare casă are povestea ei, ceea ce nu face altceva decât să le ungă sufletul voluntarilor care trudesc să le ofere frumuseţea şi farmecul de altădată.
De exemplu, povesteşte Uiuiu, proprietarul locuinţei de la Sebiş a găsit în casă o scrisoare de la unul dintre foştii guvernatori ai Băncii Naţionale a României, care se pare că a iubit o fată care locuia în casa aceea. La inaugurarea casei, în 2000, a participat inclusiv Andrei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale de la vremea aceea, care a ţinut să fie prezent pentru că familia sa a locuit în zonă.
În casa din Şintereag, care în prezent se află în plin proces de reabilitare, au trăit doi fraţi care acum locuiesc în Bucureşti. Alexandru Uiuiu îşi aminteşte că, povestind despre cum era casa în copilărie, unul dintre fraţi avea lacrimi în ochi.
Cei doi fraţi nu au avut posibilitatea să se ocupe de renovarea căsuţei în care au crescut alături de părinţii lor, dar nici nu au vrut să o vadă demolată. Propunerea lui Alexandru Uiuiu a venit ca o mană cerească pentru cei doi. Au dat casa în administrarea Fundaţiei Culturale Ethos, condusă de Alexandru Uiuiu, însă rămân proprietarii casei.
„Am făcut acolo un cuptor, am refăcut hornul, am dat jos lutul, am refăcut gardurile, am făcut curăţenie. O acoperim cu şindrilă şi cu draniţă (n.r. – scândurele subţiri de lemn de brad, mai mari decât şindrila, cu care se acoperă unele case ţărăneşti). Mobilierul a fost curăţat şi va fi şi acesta păstrat“, spune artistul bistriţean.
Până acum, la aceste case s-a muncit exclusiv cu voluntari. Echipa permanentă este formată din 5-6 oameni, însă la lucrările mai complicate se adună şi 15-20 de persoane. Toţi ajută cu ce pot, de la mână de lucru până la materiale de construcţie.
Costuri mici
Au fost cazuri în care unii bistriţeni care au aflat de proiectul lui Uiuiu au vrut să ajute necondiţionat, deşi nu-i cunoşteau nici pe proprietari, nici pe el.
„Orice om care pune mâna acolo şi ajută sigur va rămâne cu experienţe plăcute. Cei care ajută asigură şi durabilitatea proiectului şi te leagă de el. Participarea autorităţilor locale a fost însă slabă. Nu prea e înţeleasă iniţiativa aceasta. Numai rugaţi şi împinşi de la spate ajută, nu cu drag, aşa cum o fac voluntarii“, se plânge Alexandru Uiuiu.
La casa din Şintereag, Uiuiu a avut norocul să dea peste un tânăr specializat în restaurarea monumentelor istorice, care a lucrat şi la biserica din localitate, clasată ca monument istoric de clasa A. Costurile de reabilitare pentru fiecare imobil sunt suportate de Alexandru Uiuiu, însă, spune el, nu sunt foartre mari.
„La Sebiş, singurul loc unde am făcut un calcul, cheltuiala a ajuns la 400 de lei, adică nici 100 de euro. Am cumpărat cuie, baiţ şi, în rest, toate au fost primite de la vecini sau aduse de acasă“, explică artistul, adăugând că, pentru astfel de construcţii, se acordă finanţări de la Uniunea Europeană şi de 70.000-80.000 de euro. El nu a recurs la această soluţie pentru că este complicată, şi dacă a reuşit să o facă prin fundaţia sa, cu bani puţini, nu a mai considerat necesar.
Una dintre casele reabilitate (Foto: Arhivă personală - Alexandru Uiuiu)
Următorul pas: clasarea ca monumente istorice
Cele patru case reabilitate de Alexandru Uiuiu pot fi vizitate de turiştii care ajung în localităţile respective sau pot fi utilizate de comunitatea locală. Primăria deţine o cheie, la fel şi asociaţiile care funcţionează în apropiere, astfel încât cine doreşte poate cere cheia de la Primărie şi este însoţit de un reprezentant al acesteia într-un tur al casei. Alexandru Uiuiu organizează în cele patru locuinţe mici evenimente, precum lansări de carte sau şezători tradiţionale.
Artistul bistriţean Alexandru Uiuiu şi-a propus să înceapă demersurile pentru a introduce aceste căsuţe în circuitul turistic, astfel încât oamenii să poată afla mai repede de ele şi să se poată bucura de traiul simplu de acum 100 de ani. De altfel, în casa de la Sebiş au şi poposit în urmă cu câţiva ani nemţi şi olandezi, care s-au arătat fascinaţi de simplitatea vieţii de la ţară.
Alexandru Uiuiu vrea să transforme casa de la Şintereag într-o „rezidenţă artistică“ pentru sculptorii sau pictorii care vor să se relaxeze câteva zile la ţară şi să se lase în voia creaţiei.
În proiectul „muzeelor vii“, Alexandru Uiuiu s-a izbit şi de refuzuri. Unii proprietari cărora le-a propus să le renoveze căsuţele au ales să le demoleze şi în locul lor să ridice vile impunătoare. Cu toate acestea, Uiuiu nu se opreşte aici şi mai are în plan renovarea a alte două căsuţe. „Am mai identificat o casă în localitatea Cociu şi una în localitatea Leleşti, îs tare frumoase! Din păcate, nu ne putem apuca de două pentru că suntem tare puţini“, spune el.
Următorul pas în proiectul „muzeelor vii“ creat de Alexandru Uiuiu este clasarea acestor căsuţe ca monumente istorice, astfel încât să nu mai poată fi distruse nici măcar de proprietarii lor.
Vă mai recomandăm:
FOTO Casa părintească, punctul de pornire pentru un sat artistic unic în ţară
Maxim Dumitraş, unul dintre cei mai renumiţi sculptori pe care îi are Bistriţa-Năsăud, a reuşit să realizeze, la poalele Munţilor Rodnei, ceva unic în ţară: un sat artistic, unde artiştii din toate colţurile ţării vor putea să vină să creeze lăsându-se inspiraţi de singurul element cu care omul a fost în comuniune de mii de ani – natura.
Un olar şi-a construit cu mâinile lui un castel ca-n basme
Gavrilă Leonte Gavrilaş (37 de ani), din comuna bistriţeană Prundul Bârgăului, a pus pe picioare o construcţie desprinsă din poveşti. La realizarea castelului au muncit doar el şi fratele lui.
Dezvoltarea turistică este o preocupare tot mai des întâlnită în judeţul Bistriţa-Năsăud. Idei „creţe” întâlnim şi la primarul Vasile Codrea, care invită nemţii în comuna sa, să trăiască în case din lut, ca acum sute de ani.
Se încarcă comentariile...
