FOTO DOCUMENT Strigătul de protest de la Alba Iulia din urmă cu un secol. 20.000 de români s-au opus deznaţionalizării prin Biserică

FOTO DOCUMENT Strigătul de protest de la Alba Iulia din urmă cu un secol. 20.000 de români s-au opus deznaţionalizării prin Biserică

Memoriul de protest al românilor greco-catolici ardeleni a fost semnat de G.Pop de Băseşti

Adunarea de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, s-a organizat în numele tuturor românilor din Transilvania şi s-a dorit a fi un protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog. Punerea în practică a proiectului era sinonimă cu transformarea Bisericii într-un instrument politic de deznaţionalizare şi de silnicie a românilor ardeleni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc de întâlnire a celor aproape 20.000 de români greco-catolici, din 29 mai 1912, nu a fost întâmplătoare.

Protest faţă de subordonarea parohiilor greco-catolice din Ardeal

Adunarea de protest de la Alba Iulia a  constituit un avertisment serios dat autorităţilor austro-ungare şi un semnal de alarmă pentru Sfântul Scaun de la Roma, având în vedere faptul că aici la Alba Iulia, la data de 7 Octombrie 1698,  prin trădarea credinţei străbune, s-a creat credinţa greco- catolică a românilor din Transilvania, prin metodele, manevrele şi mai ales prin promisiunile cunoscute, ceea ce a contribuind direct la dezbinarea românilor, dezbinare care se resimte şi în zilele noastre“, se afirmă în volumul „Deznaţionalizarea şi maghiarizarea românilor din Ardeal prin Biserică şi şcoală înainte de 1918“, scris de Ioan Străjan.

Românii din Ardeal au protestat, potrivit sursei citate, faţă de înfiinţarea Episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog, localitate în care autorităţile austro-ungare urmau să subordoneze direct majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal. Noua episcopie, înfiinţată cu sprijinul Vaticanului, prelua în subordine inclusiv protopopiate din Mitropolia greco-catolică de la Blaj.

Românii greco-catolici veniţi la Alba Iulia, în actualul cartier Lipoveni, reprezentau majoritatea localităţilor din Transilvania. Pe lista participanţilor regăsim şi personalităţi istorice cunoscute : George Pop de Băseşti, Teodor Mihali, Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu. În cadrul Adunării s-a format un Congres format din 50 de personalităţi, în frunte cu fruntaşul român George Pop de Băseşti. Între aleşi îl regăsim şi pe avocatul Camil Velican, cel care va deveni, după Unirea din 1918,  primul primar român al oraşului Alba Iulia.

Memoriu de protest trimis Vaticanului

În Memoriul ce a fost trimis Vaticanului se spunea că „Episcopia aceasta(n.r. Episcopia greco-catolică maghiară de la Hajdu-Durog) e mijlocul, prin care aşa numiţii gr.cat. maghiari vreau să-şi ajungă scopul, de a introduce limba liturgică maghiară“Ei înaintea Romei nu-şi spun gândul adevărat. Seduc Roma, spunându-i că doresc să facă o episcopie nouă greco-catolică, cu limba liturgică grecească veche, râmânând ca unele cântări liturgice ori chiar toate cântările, să se cânte în limba maghiară“, se spune în Memoriul trimis Papei.

În document se face trimitere şi la Manifestul de Unire cu Biserica Romei din 7 octombrie 1698, când mitropolitul ortodox Atanasie Anghel a subscris  „Şi aşe ne unim cu acei ce-s scrişi mai sus, cum toată legea noastră, slujba Bisericii, liturghia şi posturile şi darul nostru să steie pe loc,iar, de n-ar sta pe loc acelea, nici aceste peceţi să n-aibă nici o tărie asupra noastră“.

Rezoluţia de la Alba Iulia

Congresul de la Alba Iulia a adoptat în 29 mai 1912 o Rezoluţie în trei puncte. „1. Având în vedere, că înfiinţarea nouei episcopii greco-catolice maghiare, prezentată la Roma ca o episcopie gr. Cat. In limba greacă, nu o îndreptăţeşte nici istoria nici lipsurile sufleteşti ale aşa numiţilor gr. cat. maghiari ; 2. Având în vedere, că înfiinţarea că înfiinţarea nouei episcopii greco-catolice maghiare, o osândeşte scopul Bisericii lui Hristos : de a nu face din Biserică un instrument politic de deznaţionalizare şi siluire, şi o osândesc şi interesele generale ale bisericii : de a păzi pacea şi bunaînţelegere între credincioşi şi de a încuraja frecările religioase. Congresul e de convingerea că, înfiinţarea episcopiei gr.cat. maghiare, pentru multele rele,care pot urma din cauza ei, e primejdioasă ; 3. Congresul având în vedere, că prin înfiinţarea plănuitei episcopii gr.cat. maghiare, chiar şi în forma contemplată de guvern(n.r. maghiar), se calcă în picioare drepturile rezervate de strămoşii noştri cu prilejul unirii lor cu Roma : de a rămânea în ritul şi limba noastră românească, şi că prin ea se vătăma şi drepturile date şi garantate din partea S-ului Scaun şi primite din partea noastră : de a fi totdeauna ingremiaţi la provincia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş, şi astfel se vatămă integritatea teritorială a provinciei noastre metropolitane“, se spune în rezoluţia adoptată la Alba Iulia.

„Acest Congres istoric, desfăşurat la Alba Iulia în numele românilor din Transilvania, a adoptat o rezoluţie de protest împotriva înfiinţării Episcopiei maghiare greco-catolice de Hajdu-Durog, care făcea din Biserică un instrument politic de deznaţionalizare şi maghiarizare. Congresul a hotărât, de asemenea, constituirea unei comisii formate din 50 de reprezentanţi permanenţi care să poată lua toate măsurile necesare şi legale privind apărarea drepturilor autonome ale Bisericii greco-catolice române, precum şi trimiterea către Sfântul Scaun la Roma a unui memoriu bine documentat“, se mai spune în document.

Realitatea acelui an, 1912, a fost oglindită şi în presa vremii, în ziare precum „Unirea“ de la Blaj, „Telegraful român“ de la Sibiu, „Budapest Hirlap“ de la Budapesta.(Articol scris de NICU NEAG)

 

.

    

   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Românii greco-catolici protestau față de subordonarea Bisericilor din Ardeal unei Episcopii greco-catolice maghiare 

Imagini din aceeasi galerie
  • Românii greco-catolici protestau față de subordonarea Bisericilor din Ardeal unei Episcopii greco-catolice maghiare 
  • Episcopia greco-catolică maghiară, înființată cu sprijinul Papei
  • Românii greco-catolici din Ardeal protestau față de nou înființata Episcopie greco-catolică maghiară
  • Unul dintre semnatarii memoriului a fost George Pop de Băsești
  • Memoriul de protest a fost semnat de fruntașul român ardelean  G. Pop de Băsești 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: