Criza ne-aduce în farfurie mizerii cu gust de sărăcie

Criza ne-aduce în farfurie mizerii cu gust de sărăcie

Românii se satură cu zeamă lungă şi cu multă pâine FOTO Shutterstock

Românii pun tot mai des pe masă pâine şi cartofi, iar parizerul ţine loc de carne pentru mulţi dintre ei. Aceste obiceiuri alimentare explică amploarea pe care a luat-o obezitatea în România, mai ales la copii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Efectele scumpirilor şi ale scăderii puterii de cumpărare a românilor se văd cel mai bine în structura coşului zilnic alimentar. Statisticile oficiale arată că românii sunt nevoiţi să cumpere alimente tot mai ieftine pentru a-şi asigura cantitatea de hrană necesară zi de zi, ceea ce înseamnă practic renunţarea la produse superioare în favoarea celor mai slabe calitativ. Asta reiese şi din noua structură a coşului de consum, după care se calculează inflaţia în 2013, comunicată ieri de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai importante scăderi ale consumului, reflectate prin reducerea ponderii în coşul inflaţiei, se regăsesc în cazul cărnii şi mezelurilor. De la o pondere de 2,8% în coşul anului trecut, mezelurile au scăzut la o pondere de 2,6%, iar carnea de porc şi-a redus ponderea de la 2,2 la 2,1%. De asemenea, ouăle, conservele şi brânzeturile şi-au redus ponderea în alimentaţia românilor cu 0,5 până la 0,9 puncte procentuale.

 În schimb, au crescut ponderile unor produse precum pâinea (de la 5,4 la 5,9%), zahărul (de la 0,5% la 0,7%), grăsimile (de la 1,3 la 1,5%) şi cartofii (de la 0,7% la 0,8%). Altfel spus, nu se ştie dacă românii au evitat „excesul de sare, zahăr şi grăsimi“, dar cu siguranţă consumul acestor produse a crescut.

Mâncăm pâine, dar nu ne hrănim

Franzela albă atât de apreciată de români după ’89 a devenit şi mai populară odată cu scăderea puterii de cumpărare. „Faptul că mâncăm multă pâine este un semn evident de sărăcie“, spune sociologul Alfred Bulai.

Pâinea albă este nehrănitoare şi nesănătoasă, avertizează nutriţioniştii. Grâul din care este fabricată este sărăcit de vitamine (mai ales de cele din grupul B), minerale şi de fibre alimentare. Iar dacă producătorul adaugă şi conservanţi, coloranţi, amelioratori de panificaţie şi emulgatori, pâinea albă devine „reţeta“ pentru îmbolnăvire. Pentru că are un indice glicemic ridicat, ea predispune la diabet, iar numărul mare de calorii favorizează obezitatea.

 

Faptul că mâncăm multă pâine este un semn evident de sărăcie.

Alfred Bulai

sociolog

Mai grav este că, pe lângă pâinea multă pusă pe masă, românii înlocuiesc mesele cele mai importante ale zilei cu  produse de panificaţie, în cea mai mare parte preparate tot cu făină albă. Covrigii de la metrou ţin loc de mic dejun, iar merdenelele, pateurile şi ştrudelele de la patiseriile stradale sunt o masă de prânz pentru
mulţi români. Produsele de patiserie sunt ieftine şi gustoase, dar nici pe departe sănătoase. Pe lângă făina albă nehrănitoare, merdenelele şi ştrudelele au în compoziţie multe grăsimi nesănătoase.

Cartoful, mâncarea săracului

Cartoful este al doilea aliment de bază pentru mulţi dintre români. Prăjiţi sau preparaţi ca mâncare, cartofii nu lipsesc din meniul Victoriei Tănasă (58 de ani) din Bucureşti. „Prăjesc cartofi cel puţin o dată pe săptămână şi, din când în când, mai fac şi câte o mâncărică de cartofi pentru că altfel n-o scot la capăt cu banii“, povesteşte femeia.

Cartoful nu ar fi o legumă atât de nesănătoasă dacă nu ar fi gătită prost. „Problema e că, de cele mai multe ori, românii prăjesc cartofii şi îi prăjesc în ulei de floarea soarelui, care nu rezistă la temperaturile înalte de prăjire. El se descompune şi generează substanţe nocive, care intră în cartofi şi ajung astfel în organism. Aceste substanţe sunt cancerigene, toxice pentru creier şi nocive pentru tubul digestiv“, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, care recomandă pentru prăjire uleiul de palmier nehidrogenat.

Parizerul înlocuieşte carnea

Pentru o bună parte dintre români, carnea a devenit un produs de lux, ca dovadă că ponderea ei în coşul alimentar zilnic a scăzut constant în ultimii ani. Parizerul şi crenvurştii ţin loc de carne pe mesele românilor. Acestea sunt cele mai ieftine produse din carne, iar motivul este evident: au foarte puţină carne.

„Multe dintre aceste produse sunt preparate din carne dezosată mecanic (MDM), dar varianta cea mai ieftină, care conţine puţină carne şi multe pieliţe, ciocuri, oase, zgârciuri şi gheare. De multe ori, ingredientele de pe eticheta unui parizer de porc, de exemplu, încep cu şoriciul, şi nu cu carnea de porc. Prin urmare, lipsesc din produs proteinele de calitate“, spune profesorul Mencinicopschi. Peste toate acestea se adaugă de cele mai multe ori conservanţi, emulgatori, arome şi coloranţi artificiali care ne pun în pericol sănătatea.

O problemă este şi cantitatea mare de sare din parizer şi din crenvurşti. Ea favorizează hipertensiunea arterială şi este cauză de boli cardiovasculare. Încă un motiv de îngrijorare este grăsimea din ele. „100 de grame de parizer sau de crenvurşti pot avea până la 10 grame de grăsimi saturate, în condiţiile în care cantitatea zilnică recomandată unui adult este de 7 grame. Grăsimile saturate consumate în exces cresc nivelul colesterolului «rău», iar acesta cauzează boli cardiovasculare“, explică specialistul. 

Copiii au de suferit cel mai mult

Mâncarea ieftină este mai periculoasă pentru sănătatea copiilor decât pentru cea a adulţilor. Ea le afectează dezvoltarea şi le scurtează speranţa de viaţă. „Alimentaţia aceasta nesănătoasă este motivul pentru care vedem astăzi copii de 6-7 ani cu hipertensiune arterială, cu diabet de tip 2 – care până nu demult era specific adultului – sau bolnavi de rinichi din cauza concentraţiei foarte mari de sare din mâncare. În plus, o mare problemă în România a devenit obezitatea la copii“, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. ;

Sursa carenţelor de vitamine

Pâinea albă, merdenelele, cartofii şi parizerul conţin foarte puţini nutrienţi, insuficienţi pentru a susţine procesele metabolice. Dacă acestea sunt alimentele de bază într-o dietă, există un risc foarte mare ca organismul să fie privat de vitamine, minerale, proteine şi fibre alimentare esenţiale pentru sănătate. Ca urmare, imunitatea scade şi devenim vulberabili la boli, inclusiv la cancer.

Nu renunţăm la vicii! Mâncarea sănătoasă, pe lista de sacrificii

Puşi în faţa dificultăţilor financiare, românii taie de pe lista de cumpărături alimentele mai costisitoare, dar şi mai sănătoase, decât să renunţe la vicii. Tot din statistica privind coşul inflaţiei reiese o uşoară creştere a consumului de alcool (vin, ţuică, rachiuri şi diverse alte „tării“), ponderea acestora fiind cu până la 0,5 puncte procentuale mai mare în 2013 faţă de 2012.  Problemele financiare nu i-au convins pe români să renunţe nici la ţigări. Aproape cinci milioane fumează zilnic sau ocazional, potrivit raportului Global Adult Tabacco Survey, realizat de Ministerul Sănătăţii, iar numărul celor care au acest viciu s-a redus nesemnificativ în 2012, comparativ cu 2011.

„Oamenii nu prea renunţă la vicii când condiţiile economice sunt precare, iar lucrul acesta este valabil în cazul tuturor, nu doar al românilor. Cei mai mulţi preferă să cumpere mâncare mai proastă tocmai ca să nu renunţe la ele“, potrivit sociologului Alfred Bulai.

Un motiv pentru care mâncarea sănătoasă este prima sacrificată este şi lipsa de cultură nutriţională a românilor, crede profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. „Cunoştinţele de nutriţie sunt destul de limitate la noi. Oamenii nu conştientizează legătura dintre alimentaţie şi sănătate. Renunţând la mâncarea sănătoasă, îşi privează organismul de nutrienţi şi economiile pe care au convingerea că le fac acum îi vor costa mai târziu, pentru că vor fi nevoiţi să investească bani în tratamente“, spune specialistul.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: