Adevărul Live: Secretele din spatele unui tânăr antreprenor de succes şi ce greutăţi întâmpină oamenii de afaceri din România

Dan Ciocea, un tânăr antreprenor în vârstă de 31 de ani, a fost la Adevărul Live pentru a vorbi despre secretele unei afaceri reuşite şi greutăţile pe care le întâmpină oamenii de afaceri din România.

Are 31 de ani, este din Galaţi şi a venit la Bucureşti pentru studii. În primul an de facultate şi-a deschis o mică afacere în sablatul geamurilor, iar apoi a început să importe uşi din Cehia şi Polonia. Lucrând foarte mult pe şantier, a decis să investească în domeniul construcţiilor, iar în mijlocul crizei a oprit activitatea şi a investit capitalul în organizarea evenimentelor. Aşa a fost creat brandul „Presidential Ballroom“. După 9 ani, Dan Ciocea s-a decis să investească în retehnologizarea unei fabrici de zahăr din Galaţi, urmând a fi singurul producător din Europa care scoate pe piaţă sirop de sorg zaharat.

Adevărul: Cum aţi ştiut că antreprenoriatul vă este potrivit?

Bunicul meu era comerciant şi, stând lângă el, am învăţat  să fac bani de mic. Am primit o educaţie foarte bună de la familia mea, învătând să am nişte valori şi principii foarte solide, asta ajutându-mă foarte mult când am intrat într-o lume care îmi era oarecum necunoascută. Cred că bunicul şi tatăl meu mi-au pus undiţa în mână, iar de pescuit am învăţat singur, riscând foarte mult, având foarte mult curaj şi determinare.

Dan Ciocea: Ce părere au avut părinţii cu privire la decizia de a deveni antreprenor?

Mama nu a fost de acord, şi-ar fi dorit să mă angajez, iar tatăl meu nici atât, pentru că ştie ce implică o viaţă de antreprenor şi câte sacrificii trebuie să faci, mai ales pe plan personal. Le-a fost teamă pentru mine, dar au avut încredere că voi reuşi.

Dacă în fiecare judeţ ar exista un om care să investească în inovaţie, să creeze noi locuri de muncă şi să retehnologizeze ce a fost distrus, cred că România ar fi o ţară frumoasă

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii care vor să devină antreprenori?

 Să aibă determinare şi mult curaj. România nu are o clasă de business, generaţia mea încearcând să aplice un alt sistem şi alte principii. Astăzi ştim să vorbim engleză şi cunoaştem metodele financiare de lucru aplicate în afară, dar păcat că instituţiile statului nu promovează companiile româneşti în afara ţării. Piaţa de la noi este foarte mică, fiind greu să creşti o afacere aici. Să faci business în România este un joc de noroc, dacă sunt pregătiţi să-şi asume riscurile, eu le urez mult succes.

De anul trecut, în România, s-a înfiinţat şi o facultate de antreprenoriat. Ce părere aveţi despre acest lucru?

O facultate de business nu te învaţă cum să relaţionezi cu oamenii, cum să iei decizii sau cum să te comporţi cu angajaţii. Acestea sunt lucruri pe care le trăieşti pe propria piele. O şcoală de business ar trebui să te înveţe, de exemplu, cum să relaţionezi cu un partener de afaceri străin. Pentru că noi asta nu ştim, nimeni nu ne-a învăţat. Nu ne-au lăsat să ieşim din ţară mult timp şi când am ieşit n-am ştiut elementele tehnice care sunt folosite în lumea afacerilor la nivel global. Avem nevoie de experienţă, pentru că noi nu evem o cultură a afacerilor. Generaţia părinţilor noştri, care au creat afaceri după Revoluţie, au avut o cultură a oamenilor care muncesc, nu a oamenilor care fac business. Dacă ne-ar invita şi pe noi, cei din mediul de afaceri, să ne spunem punctul de vedere sau să luăm tineri care să stea lângă noi, în practică,  cred că ar ajuta.

Care sunt afacerile de care vă ocupaţi acum?

La ora actuală suntem pe trei paliere. Primul, cel care ne-a propulsat în lumea afacerilor şi a companiilor de succses din Bucureşti, este cel al organizării de evenimente. Suntem cei mai mari de pe piaţă, având 14 saloane în Bucureşti. Al doilea este cel al construcţiilor, încă de anul trecut începând să facem investiţii în piaţa imobiliară. Iar al treilea palier este producţia zahărului. Am achiziţionat de la un grup de firme american-român una din puţinele fabrici din România care nu au fost tăiate. Vom produce sirop din sorg zaharat, produs folosit atât în industria farmaceutică şi alimentară, dar şi în uz casnic, fiind un înlocuitor mult mai sănătos al zahărului. Este un produs natural, nerafinat, care conţine 96% zaharoză.